Copiii mici au nevoie de atenţie şi asta nu numai pentru a nu se împiedica sau pentru a nu ţipa, ci şi pentru că interacţiunea socială ajută la dezvoltarea creierelor copiilor.
Rapoartele subliniază că mare parte dintre copiii neglijaţi, precum cei din orfelinatele româneşti, ajung ca la maturitate să sufere de deficite comportamentale şi cognitive, la fel cum maimuţele izolate devin adulţi cu probleme de memorie şi de învăţare. Dar oare ce anume declanşează aceste probleme în creierele copiilor neglijaţi? Conform unei noi lucrări, este vorba de un compus gras numit mielină şi despre celulele care o produc. Copii se nasc cu foarte puţină mielină în creier, pentru ca apoi, pe măsură ce copiii se dezvoltă, celulele numite oligodendrocite să învelească axonii neuronilor în teci de mielină. Aceste teci ajută semnalele electrice să călătorească mai repede până la creierul copilului.
Pentru a testa dezvoltarea mielinei în creierele copiilor neglijaţi, oamenii de ştiinţă au crescut şoareci în medii diferite. Astfel, unii dintre ei au fost izolaţi în cuşti proprii, alţii au stat câte patru într-o cuşcă standard, în timp ce alţii au crescut într-un mediu bogat, fiind plasaţi câte 8 membrii într-o cuşcă cu multe jucării. După 4 săptămâni, şoarecii izolaţi au dat dovadă de slabe abilităţi de interacţionare socială şi de probleme de memorie. De asemenea, straturile de mielină din jurul neuronilor lor erau mai subţiri, având structuri mai simple decât cele întâlnită la animalele sociabile.
Pe de altă parte, în alte teste s-a observat că producţia de mielină devine mai slabă şi la şoarecii care sunt scoşi din mediul social obişnuit şi izolaţi doar pentru două săptămâni. Prin urmare, studiul vine să demonstreze că izolarea survenită în această etapă crucială pentru dezvoltarea copiilor, poate cauza probleme ireversibile la nivelul creierului.
