Trei experimente efectuate de un grup de psihologi de la Universitatea din Wisconsin, SUA, au găsit o corelaţie între utilizarea intensivă a suzetei la sugari şi deficienţe în maturizarea emoţională a copiilor respectivi. Studiul, publicat în jurnalul Basic and Applied Social Psychology, este primul care sugerează existenţa unor consecinţe psihologice ale utilizării suzetelor.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandase deja limitarea folosirii suzetei, atât pentru a încuraja alăptarea, cât şi din cauză că suzeta ar favoriza apariţia unor infecţii la nivelul urechii şi a unor anomalii dentare. Studiul american arată însă că folosirea suzetei poate avea efecte negative şi în plan psihologic, în cazul bebeluşilor de sex masculin.
Persoanele de toate vârstele imită - voluntar sau involuntar - expresiile faciale şi limbajul corporal al celor din jur, ca o modalitate de "a se pune în pielea celuilalt", putând astfel evalua emoţiile celorlalte persoane. Mimica este, pentru bebeluşi, un instrument important de învăţare; adulţii din jur le vorbesc, dar copiii foarte mici nu înţeleg, iniţial, sensul cuvintelor, astfel încât, la început, comunicarea se face, în principal, prin tonul vocii şi expresia feţei. Însă, cu o suzetă în gură, copiii sunt mai puţin capabili să "oglindească" expresiile faciale ale adulţilor din jur şi emoţiile pe care le exprimă. Efectul este similar cu cel observat la adulţii care îşi fac injecţii cu Botox (care paralizează muşchii feţei) pentru limitarea ridurilor. S-a constatat că aceste persoane încearcă o gamă mai restrânsă de emoţii şi au adesea dificultăţi în identificarea emoţiilor exprimate de chipurile celor din jur.
Cum primele luni de viaţă reprezintă o perioadă critică pentru dezvoltarea emoţională, cercetătorii au început să investigheze, din acest punct de vedere, efectul suzetei, care limitează exprimarea prin mimică. Au constatat, astfel, că băieţii de 6-7 ani care folosiseră mai mult suzeta când erau bebeluşi imitau în mai mică măsură expresiile emoţiilor de pe chipurile umane care apăreau într-un material video. În cazul băieţilor aflaţi la vârsta studenţiei, cercetătorii au observat că aceia dintre participanţi care declarau că au folosit mult suzeta în copilărie obţineau scoruri mai mici la un test ce evalua una dintre componentele empatiei.
Un grup de studenţi a fost supus apoi unui test standard de inteligenţă emoţională, pentru a afla în ce măsură luau aceştia decizii bazându-se pe evaluarea emoţiilor altor persoane. Dintre participanţi, cei care folosiseră cel mai mult suzetele în copilărie au obţinut cele mai mici scoruri.
Interesant este faptul că la fete nu s-au observat asemenea corelaţii, iar cercetătorii caută explicaţii pentru această diferenţă. Ei sugerează că diferenţa s-ar putea datora faptului că fetele sunt, din multe puncte de vedere, mai precoce decât băieţii şi e posibil ca ele să progreseze mai rapid în ceea ce priveşte dezvoltarea emoţională înainte de a începe să utilizeze suzeta sau chiar în ciuda folosirii ei. Ar putea fi vorba şi despre faptul că băieţii sunt, în general, mai vulnerabili decât fetele, iar utilizarea excesivă a mimicii este, în cazul lor, mai dăunătoare decât în cazul fetelor.
Sau ar putea fi vorba despre deosebirile pe care părinţii le fac, mai mult sau mai puţin inconştient, între fete şi băieţi: se aşteaptă ca fetele să se exprime emoţional mai intens, aşa că sunt stimulate emoţional în alte moduri, chiar dacă li se dă şi o suzetă, în vreme ce, în cazul băieţilor, exprimarea emoţiilor nu este încurajată, ci limitată, deci li se dă suzeta şi atât.
S-a observat, de asemenea, că folosirea suzetei noaptea, în somn, nu este atât de dăunătoare din punct de vedere emoţional, deoarece în această perioadă bebeluşii nu observă şi nu imită expresii faciale.
Deşi mai sunt necesare studii în această direcţie, pentru a afla "doza" începând de la care folosirea suzetei devine dăunătoare, autorii studiului recomandă totuşi o limitare a folosirii acestui mijloc de liniştire a copiilor, de vreme ce rezultatele arată clar că o utilizare intensivă afectează dezvoltarea emoţională a bebeluşilor de sex masculin.
