O echipă de oameni de ştiinţă din SUA a anunţat o reuşită fără precedent în medicină, ce va permite tratarea afecţiunilor fără medicamente.
Într-un articol publicat în Nano Letters, un jurnal ştiinţific al American Chemical Society, cercetătorii propun folosirea unor capsule microscopice şi nanoscopice care să conţină, în locul medicamentelor, secvenţe de ADN şi alte „maşinării biologice” care să producă leacul chiar în interiorul corpului uman. Astfel, capsulele ar conţine instrucţiuni codate genetic şi instrumentele necesare pentru sintetizarea proteinelor, această „fabrică internă de medicamente” putând fi pornită şi oprită în orice moment cu ajutorul unui semnal extern.
Daniel Anderson şi ceilalţi cercetători implicaţi în acest proiect afirmă că realizarea unor unităţi de producţie nanoscopice în interiorul corpului uman pentru crearea medicamentelor pe bază de proteine reprezintă o nouă abordare în tratarea afecţiunilor. Astfel, aceste unităţi de producţie ar putea fi pornite atunci când este nevoie de ele, generând medicamente care nu pot fi consumate pe cale orală sau care, prin toxicitatea lor, ar afecta alte organe ale corpului. Până acum, cercetătorii au reuşit să facă acest lucru cu succes folosind bacterii vii, care erau programate să genereze proteine în locurile afectate de boală. Spre deosebire de sistemele bacteriene, sistemele artificiale sunt modulare şi, totodată, mult mai uşor de modificat. De aceea, grupul condus de Anderson a creat un sistem artificial de nanoparticule ce poate fi activat de la distanţă. Acest sistem conţine ADN şi toate elementele necesare pentru a crea proteinele („caii de povară” ai celulelor umane) ce sunt adesea folosite ca medicamente.
Cercetătorii au testat cu succes aceste „unităţi de producţie” la scară nano: în testele de laborator efectuate pe şoareci (folosiţi adesea pentru a simula efectul medicamentelor asupra oamenilor), nano-capsulele au produs cu succes proteine atunci când un fascicul laser a fost îndreptat spre pielea animalului.
Această inovaţie „va permite ţintirea cu precizie a tratamentelor”, au conchis cercetătorii.
