Fondurile alocate de statul român pentru programele de achiziţie de mijloace contraceptive sunt insuficiente şi neadecvat stabilite, relevă studiul naţional "Fenomenul întreruperilor sarcinilor nedorite în România - Radiografie şi soluţii" realizat de Institutul pentru Politici Publice cu ocazia Zilei Mondiale a Contracepţiei.
Conform studiului, între 350 şi 400 de femei recurg la întreruperi de sarcină în fiecare zi în România, dintr-un total de peste 5 milioane de femei fertile, România ocupând astfel un îngrijorător loc 4 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte numărul anual al întreruperilor de sarcină nedorite, fiind pe poziţia a 6-a la nivel global, cu un număr total al întreruperilor de aproximativ 100.000 - 128.000 pe an.
Potrivit unui comunicat de presă al IPP, este necesar ca statul să investească mai mult în prevenţie şi să urmărească "cu seriozitate" efectele Programului naţional dedicat acestei tematici.
"Aproximativ 500.000 de euro este bugetul anual din care se achiziţionează anticoncepţionale în România, în timp ce suma anuală totală aferentă numărului total de întreruperi de sarcini incomplete (avorturi spontane) este de 5 milioane euro, Ministerul Sănătăţii dovedind că nu are grijă să eficientizeze banii publici cheltuiţi în această privinţă. Există indicii că statul român, prin Ministerul Sănătăţii şi Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică, nu ţine o evidenţă corectă a numărului oficial de întreruperi de sarcini nedorite. Verificând minuţios evidenţele din toată ţara, IPP constată că cifrele statistice oficiale nu sunt conforme cu realitatea în sine, mai grav fiind că, în baza lor, se fac în prezent fundamentările de măsuri de politică publică. Clinicile şi cabinetele private, deşi obligate prin lege să ţină o evidenţă a întreruperilor sarcinilor nedorite, nu comunică situaţiile reale către Direcţiile de Sănătate, ceea ce înseamnă că statul român nu are un control asupra tuturor prestatorilor de activităţi medicale constând în întreruperi de sarcini la cerere, practic neînţelegând de fapt magnitudinea acestui fenomen în ţară şi impactul colectării de date eronate", se arată în comunicatul IPP.
Totodată, IPP susţine că odată cu mărirea "îngrijorătoare" în România a mortalităţii materne (femeile ce îşi pierd viaţa în timpul sarcinii şi/sau până la 42 de zile de la naştere) importanţa contracepţiei este cu atât mai mare având în vedere că studii recente arată că folosirea unor metode de contracepţie poate să scadă mortalitatea maternă cu până la 60%.
În opinia reprezentanţilor IPP, statul român nu ia decizii manageriale "propice" privind structura instituţională eficientă prin care să gestioneze politica în domeniu.
IPP recomandă MS continuarea şi chiar intensificarea programelor de training pentru medicii de familie, valorificând expertiza deja existentă în rândul ONGurilor (Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală, SECS este un exemplu elocvent de competenţă în furnizarea de module de pregătire pentru medicii de familie ce ar putea acoperi acest serviciu).
"Ministerul amână nejustificat supunerea Strategiei naţionale pentru Sănătatea reproducerii dezbaterii publice. În faţa acestei realităţi, Institutul pentru Politici Publice solicită Ministerului Sănătăţii eficienţă în punerea în aplicarea a programelor naţionale inclusiv a celui care abordează probleme de sănătate a reproducerii, concomitent cu supunerea consultării publice a Strategiei naţionale. Este inadmisibil ca statul să nu mai fie interesat să măsoare, sistematic şi folosind date reale din teren, ce efect are politica sa publică care abordează fenomenul întreruperilor sarcinilor nedorite, la nivelul ţării. O asemenea evaluare pe care cerem Ministerului să o facă anual şi să o comunice public tuturor celor interesaţi trebuie să privească nu numai cifrele oficiale (şi aşa discutabile, după cum am arătat anterior) ci şi opiniile şi percepţiile femeilor din România", se arată în comunicatul IPP.
Jumătate dintre femei, neinformate
Un sondaj de opinie realizat de IPP prin divizia sa de cercetare statistică arată că 49% dintre femeile fertile din România declară, în 2012, că nu au beneficiat de vreo formă de educaţie sexuală sau a reproducerii. 84% dintre femei spun că statul trebuie să se implice mai mult în prevenirea sarcinilor nedorite.
Dintre toate metodele contraceptive cunoscute, întreruperea de sarcină rămâne, din păcate, cea mai utilizată metodă, în mare parte datorită ignoranţei dar şi lipsei de educaţie.
Date recente publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că România are cea mai mare rată a avorturilor din Europa (480 la 1000 născuţi vii, ceea ce reprezintă dublul mediei din Uniunea Europeană).
