Cinci din zece copii pot avea o boală psihică, potrivit statisticilor din 2002 ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ceea ce nu înseamnă neapărat schizofrenie, ci orice altă tulburare de dezvoltare, a declarat miercuri, în deschiderea Congresului Mondial de Psihiatrie, prof. dr. Iuliana Dobrescu de la Secţia Psihiatrie Pediatrică a Spitalului de Psihiatrie "Alexandru Obregia".
"Dezvoltarea copilului înseamnă multe arii care se pot modifica, spre exemplu perturbarea atenţiei şi tulburarea în dezvoltarea atenţiei se poate întâlni în tulburarea de spectru autist sau în ADHD. Din păcate, patologia pe care eu o tratez de 30 de ani s-a schimbat, schizofrenia a rămas tot 1%, depresia a crescut un pic, este 3%-4%, date de epidemiologie în ţară nu sunt foarte clare despre tulburarea de spectru autist şi ADHD, dar eu pot spune că dacă acum treizeci de ani aveam 20 de copii cu autism infantil, din 2.000 câţi erau internaţi în spitalul nostru, astăzi am ajuns să avem în jur de 200 de cazuri pe lună" a explicat medicul.
Iuliana Dobrescu a spus că, dacă până în 1990 se consuma ţuică şi vin, după 1990 adolescenţii au început să consume heroină.
"De patru ani încoace au început să utilizeze aşa numitele droguri uşoare, marijuana, cocaină, care însă sunt foarte scumpe. Acum, în ultimul timp, folosesc etnobotanice, pentru că sunt ieftine şi legale. Aceste etnobotanice declanşează psihoze, atacuri de panică, anxietate. Am avut cazuri care au fost în comă după câteva seminţe din aşa numita "trompeta îngerilor", o plantă care creşte în faţa blocurilor. Aşa numitele etnobotanice sunt sarea de baie sau diferite plante asiatice. Consumul de etnobotanice provoacă psihoze" a detaliat specialista.
Prima cauză care duce la tulburări psihice, nu numai la copii, dar şi la adulţi, este cea genetică.
"Genetic nu înseamnă ereditar, înseamnă alterarea genomului uman, principala cauză fiind metalele grele din apă, mâncare şi de unde mai sunt luate. Cele mai frecvente tulburări psihice la copii sunt tulburarea din spectrul autist, ADHD-ul, depresia la copii, tentativele de suicid care apar datorită stărilor depresive reactive, presiunea şcolară contribuind la declanşarea unei depresii reactive", a explicat prof. dr. Iuliana Dobrescu.
