Heroina este declarată drept cel mai consumat drog (95%), ea fiind administrată în cea mai mare măsură în amestecuri cu alte substanţe (cele mai populare fiind combinaţiile de heroină cu metadonă, cu noi substanţe psihoactive - NSP şi cu cocaină) - relevă un nou studiu realizat de specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog.
ANA a lansat vineri rezultatele "Anchetei comportamentale de supraveghere comportamentală şi serologică în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti 2015" (BSS — Behavioural Surveillance Survey).
Studiul a vizat consumatorii de droguri cu consum injectabil în ultimele 12 luni, din Bucureşti — Ilfov.
Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, ancheta relevă că 4,2% dintre consumatorii de droguri injectabile declară că nu au niciun document de identitate la momentul interviului (l-a pierdut, li s-a furat sau nu au avut niciodată), iar 58% obţin venituri din activităţi ilegale (dintre aceştia 21% sunt femei).
De asemenea, conform studiului, consumatorii de droguri investigaţi au asigurări medicale în proporţie de doar 36,8% şi declară că au fost diagnosticaţi, pe parcursul vieţii, de un medic, asistent medical sau alt specialist din domeniul medical, cu afecţiuni specifice adoptării unor comportamente riscante de consum de droguri: boli infecţioase (HIV, hepatita C, hepatita B, tuberculoză, boli cu transmitere sexuală) sau abcese ale locurilor injectate.
"Heroina este declarată drept cel mai consumat drog (95%), aceasta fiind administrată în cea mai mare măsură în amestecuri cu alte substanţe (cele mai populare fiind combinaţiile de heroină cu metadonă, cu noi substanţe psihoactive — NSP şi cu cocaină). Se confirmă astfel inversarea tendinţei constatate în studiul similar din 2012, când predominau NSP administrate pe cale injectabilă. Frecvenţa medie a injectărilor este de două ori pe zi, în cel puţin 26 din ultimele 30 de zile. Media vârstei de debut pentru consumul injectabil de droguri este de 19,5 ani, iar limita minimă declarată este de şapte ani", se arată în comunicatul de presă.
Obiectivul general al anchetei l-a constituit evaluarea situaţiei actuale şi a dinamicii comportamentelor de risc privind infecţia cu HIV şi hepatite virale B şi C a sub-populaţiei de consumatori de droguri injectabile din zona metropolitană a municipiului Bucureşti şi judeţul Ilfov, având ca termeni de referinţă rezultatele studiilor similare, efectuate în anii 2009, 2010 şi 2012.
"Rezultatele studiului vin să confirme eficienţa măsurilor întreprinse de Agenţia Naţională Antidrog în ultimii 5 ani, în vederea limitării focarului de HIV şi prevenirii de noi infectări cu HCV sau HBV în rândul consumatorilor de droguri injectabile", precizează comunicatul ANA.
În acest context, Agenţia Naţională Antidrog anunţă că va dezvolta intervenţii specializate precum: asistarea consumatorilor de droguri injectabile pentru obţinerea documentelor de identitate, factor ce ar spori accesul lor la resursele publice disponibile pentru asistenţă, creşterea vizibilităţii serviciilor specializate disponibile prin campanii de informare bine focalizate pe acest tip de consumatori (în primul rând, intervenţii tip "peer to peer", suport şi informare la nivelul familiilor de CDI şi mass-media), creşterea disponibilităţii şi capacităţii serviciilor de testare pentru boli infecţioase (rapidă şi de confirmare), oferite în mod gratuit şi susţinerea acestora cu servicii profesioniste de consiliere pre şi post-testare, intensificarea activităţilor de informare a consumatorilor identificaţi privind consecinţele asociate adoptării unor comportamente sexuale de risc.
