Plusuri
Aparatele de aer condiţionat micşorează temperatura şi umiditatea, transformând un mediu insuportabil într-unul mai mult decât confortabil. Dar, în afară de confort, aerul condiţionat reprezintă un plus şi pentru sănătate. Cardiacii şi bătrânii pentru care o zi caniculară este o ameninţare reală pot trece cu succes peste această provocare dacă stau într-un loc răcit cu aer condiţionat. Medicii ne recomandă să ne petrecem măcar câteva ore pe zi în locuri prevăzute cu aer condiţionat, cum sunt mall-urile, clădirile de birouri, bibliotecile, hypermarketurile etc.
Foarte util este şi aerul condiţionat din maşină, având în vedere că într-o zi foarte însorită, tabla încinsă a autoturismului ridică temperatura dinăuntru cu multe grade.
Însă şi în acest caz este obligatoriu că aparatele să fie bine întreţinute şi cu filtrele curăţate. Altfel, pot apărea probleme din cauza microorganismelor care se înmulţesc şi care pot duce la apariţia unor probleme de respiraţie pentru persoanele din interiorul maşinii.
Specialiştii de la Louisiana State Medical Center au identificat nu mai puţin de opt tipuri diferite de mucegaiuri în 22 din 25 de maşini analizate. Ceea ce este un procent foarte mare.
Aerul condiţionat este singura metodă de a preveni insolaţia şi celelalte probleme asociate căldurii. În zonele care se confruntă frecvent cu valuri de caniculă, aerul condiţionat salvează vieţi în fiecare zi.
Dar căldura nu este singurul duşman pe care îl ţine la distanţă aerul condiţionat. Dacă ai un aparat prevăzut cu filtru scapi şi de poluare, praf, polen, astfel că poţi să ţii la distanţă alergiile, crizele de astm şi bolile respiratorii asociate poluării.
Minusuri
Totuşi, aerul condiţionat are şi pericole, mai ales dacă aparatul nu este întreţinut cum se cuvine. Este posibil să te alegi cu o răceală de la aerul condiţionat, dar nu din cauza curentului, cum ne-am obişnuit să credem, ci din cauza microorganismelor care se strâng în aparat. Poţi face gripă, răceală şi alte infecţii ale tractului respirator, otită, dar şi „boala legionarului”, un tip de pneumonie declanşată de bacteria Legionella, care iubeşte aparatele de aer condiţionat. Dr. Sandra Alexiu face însă o precizare: „Numai expunerea la aerul contaminat cu Legionella poate produce pneumonia respectivă. Nu este cazul aparaturii individuale, ci a marilor instalaţii de aer condiţionat care utilizează recircularea aerului în clădiri cu numeroase încăperi (hoteluri, clădiri de birouri, săli de conferinţe)".
Oricum, infecţia apare după inhalarea unor picături extrem de fine de apă contaminată. Legioneloza se manifestă prin dureri de cap, creşterea temperaturii, dureri abdominale, diaree, tuse seacă, febra moderata şi o stare de indispoziţie generală. Apoi, în câteva zile, febra creşte, durerile musculare şi astenia se accentuează. Pneumonia se manifestă prin durere toracică, dificultate în respiraţie şi tuse cu expectoraţie.
Bacterii, viruşi, ciuperci - într-un aparat de aer condiţionat poţi să găseşti toată gama de patogeni.
Rinita, faringita, amigdalita şi alte infecţii ale tractului respirator superior sunt frecvente pentru că aerul condiţionat produce un mediu rece şi uscat, ideal pentru viruşii răcelii. Mucoasa nazală uscată este mai sensibilă în faţa atacurilor, deci ai mari şanse să răceşti dacă nu îngrijeşti cum se cuvine aparatul de aer condiţionat. Desigur, cei mai expuşi acestui risc sunt copiii şi bătrânii.
Dar aerul condiţionat poate provoca şi afecţiuni mai puţin cunoscute. „Se consideră că una dintre cauzele paraliziei faciale Bell (periferică, la nivelul unei semifeţe) ar putea fi expunerea la aer condiţionat", spune dr. Sandra Alexiu. „De asemenea, se poate induce fibromialgia (afecţiune medicală cronică, ce se caracterizează prin durere difuză şi sensibilitate în muşchi şi ţesutul moale)", mai explică medicul.
De asemenea, sporii ciupercilor (de exemplu Candida) se pot găsi cantonaţi în orificiile aparatelor de aer condiţionat neîntreţinute corect. Sindromul Raynaud (sindromul mâinilor şi picioarelor reci), dermatita a frigore, pot fi la rândul lor declanşate de aerul condiţionat, consideră specialiştii.
Aerul rece şi uscat afectează nu doar sinusurile, spre exemplu, ci şi tenul. "Aerul condiţionat poate determina şi uscarea accentuată a pielii, motiv pentru care se va evita la pacienţii cu piele uscată (spre exemplu cei care au sindromul Sjogren)", spune dr. Sandra Alexiu.
Sunt însă şi alte probleme legate de folosirea nepotrivită sau în exces a aerului condiţionat: acesta poate fi un „declanşator" pentru durerile de orice fel sau, pe de altă parte, aparatele pot fi supărătoare prin nivelul crescut şi constant de zgomot.
Tot din cauza aerului uscat vor avea probleme cei care suferă cu sinusurile. Acestea devin mai vulnerabile în faţa inflamaţiilor, infecţiilor şi iritanţilor. Soluţia: foloseşte un spray nazal cu soluţie salină sau un umidificator care îţi va proteja şi pielea împotriva uscăciunii excesive.
O altă problemă este temperatura pe care o obţii cu ajutorul aerului condiţionat. Venind din canicula de afară ai tendinţa să setezi aparatul pe o temperatură mult prea joasă, iar diferenţa aceasta este periculoasă, putând duce la şoc termic, mai ales la copii. Temperatura ideală pe care să setezi aerul condiţionat este cu câteva grade mai mică decât cea de afară şi în niciun caz mai jos de 24-25 de grade Celsius.
Favorizează îngrăşarea? Se pare că da
Sună paradoxal, dar este foarte probabil ca utilizarea pe scara tot mai largă a aparatelor de aer condiţionat şi a sistemelor de încălzire să fie unul din factorii favorizanţi ai procesului … de îngrăşare, tot mai specific omului modern. Cel puţin aceasta e situaţia în Statele Unite. Un studiu recent al biostatisticianului David Allison arată că unul din factorii mai puţin cunoscuţi ai „crizei americane a obezităţii” este legat de „reducerea variaţiei temperaturii ambientale”. Mai exact, în urma folosirii tot mai intense a aparatelor de aer condiţionat, cele mai multe case şi birouri sunt menţinute la aceeaşi temperatură de-a lungul întregului an. Iar asta face ca oamenii să consume energie mai puţină, atâta timp cât nu trebuie să „muncească” pentru răcirea sau încălzirea organismului. Statisticile sunt clare în acest sens: în sudul SUA, unde se înregistrează cea mai mare rată a obezităţii, numărul caselor cu sisteme de condiţionare a aerului a crescut de la 37 la 70 la sută în nici 10 ani.
Cum să-ţi răcoreşti casa fără aer condiţionat
1. Acoperă geamurile
Trage storurile, jaluzelele sau draperiile în timpul zilei, imediat ce soarele începe să-ţi bată în geam. Vei împiedica astfel căldura să-ţi pătrundă în casă. Descoperă geamul doar când vine seara. În cazul în care nu ai buget pentru nici unul dintre cele enumerate mai sus, poţi acoperi geamurile cu folie de aluminiu. Atenţie! Draperiile trebuie să fie din culori deschise. Culorile închise atrag căldura.
2. Deschide geamurile noaptea
Pentru a răcori casa, ţine noaptea geamurile deschise. Lasă toate uşile de interior deschise, astfel încât aerul să circule. Lasă deschise chiar şi uşile dulapurilor din bucătărie şi ale şifonierelor pentru că înmagazinează căldură pe timpul zilei. Şi asigură-te că te trezeşti suficient de devreme pentru a le închide la loc (în jurul de 5-7 dimineaţa).
3. Apelează la ventilatoare
Cel mai indicat este ventilatorul prins în tavan. Pentru a crea senzaţia de aer condiţionat, pune un pet de 2 litri la congelator, apoi când este gheaţă scoate-l şi aşază-l într-un bol sub ventilator. Astfel, aripile ventilatorului vor împrăştia răcoarea pe măsură ce gheaţa se topeşte.
Aparatele de aer condiţionat micşorează temperatura şi umiditatea, transformând un mediu insuportabil într-unul mai mult decât confortabil. Dar, în afară de confort, aerul condiţionat reprezintă un plus şi pentru sănătate. Cardiacii şi bătrânii pentru care o zi caniculară este o ameninţare reală pot trece cu succes peste această provocare dacă stau într-un loc răcit cu aer condiţionat. Medicii ne recomandă să ne petrecem măcar câteva ore pe zi în locuri prevăzute cu aer condiţionat, cum sunt mall-urile, clădirile de birouri, bibliotecile, hypermarketurile etc.
Foarte util este şi aerul condiţionat din maşină, având în vedere că într-o zi foarte însorită, tabla încinsă a autoturismului ridică temperatura dinăuntru cu multe grade.
Însă şi în acest caz este obligatoriu că aparatele să fie bine întreţinute şi cu filtrele curăţate. Altfel, pot apărea probleme din cauza microorganismelor care se înmulţesc şi care pot duce la apariţia unor probleme de respiraţie pentru persoanele din interiorul maşinii.
Specialiştii de la Louisiana State Medical Center au identificat nu mai puţin de opt tipuri diferite de mucegaiuri în 22 din 25 de maşini analizate. Ceea ce este un procent foarte mare.
Aerul condiţionat este singura metodă de a preveni insolaţia şi celelalte probleme asociate căldurii. În zonele care se confruntă frecvent cu valuri de caniculă, aerul condiţionat salvează vieţi în fiecare zi.
Dar căldura nu este singurul duşman pe care îl ţine la distanţă aerul condiţionat. Dacă ai un aparat prevăzut cu filtru scapi şi de poluare, praf, polen, astfel că poţi să ţii la distanţă alergiile, crizele de astm şi bolile respiratorii asociate poluării.
Minusuri
Totuşi, aerul condiţionat are şi pericole, mai ales dacă aparatul nu este întreţinut cum se cuvine. Este posibil să te alegi cu o răceală de la aerul condiţionat, dar nu din cauza curentului, cum ne-am obişnuit să credem, ci din cauza microorganismelor care se strâng în aparat. Poţi face gripă, răceală şi alte infecţii ale tractului respirator, otită, dar şi „boala legionarului”, un tip de pneumonie declanşată de bacteria Legionella, care iubeşte aparatele de aer condiţionat. Dr. Sandra Alexiu face însă o precizare: „Numai expunerea la aerul contaminat cu Legionella poate produce pneumonia respectivă. Nu este cazul aparaturii individuale, ci a marilor instalaţii de aer condiţionat care utilizează recircularea aerului în clădiri cu numeroase încăperi (hoteluri, clădiri de birouri, săli de conferinţe)".
Oricum, infecţia apare după inhalarea unor picături extrem de fine de apă contaminată. Legioneloza se manifestă prin dureri de cap, creşterea temperaturii, dureri abdominale, diaree, tuse seacă, febra moderata şi o stare de indispoziţie generală. Apoi, în câteva zile, febra creşte, durerile musculare şi astenia se accentuează. Pneumonia se manifestă prin durere toracică, dificultate în respiraţie şi tuse cu expectoraţie.
Bacterii, viruşi, ciuperci - într-un aparat de aer condiţionat poţi să găseşti toată gama de patogeni.
Rinita, faringita, amigdalita şi alte infecţii ale tractului respirator superior sunt frecvente pentru că aerul condiţionat produce un mediu rece şi uscat, ideal pentru viruşii răcelii. Mucoasa nazală uscată este mai sensibilă în faţa atacurilor, deci ai mari şanse să răceşti dacă nu îngrijeşti cum se cuvine aparatul de aer condiţionat. Desigur, cei mai expuşi acestui risc sunt copiii şi bătrânii.
Dar aerul condiţionat poate provoca şi afecţiuni mai puţin cunoscute. „Se consideră că una dintre cauzele paraliziei faciale Bell (periferică, la nivelul unei semifeţe) ar putea fi expunerea la aer condiţionat", spune dr. Sandra Alexiu. „De asemenea, se poate induce fibromialgia (afecţiune medicală cronică, ce se caracterizează prin durere difuză şi sensibilitate în muşchi şi ţesutul moale)", mai explică medicul.
De asemenea, sporii ciupercilor (de exemplu Candida) se pot găsi cantonaţi în orificiile aparatelor de aer condiţionat neîntreţinute corect. Sindromul Raynaud (sindromul mâinilor şi picioarelor reci), dermatita a frigore, pot fi la rândul lor declanşate de aerul condiţionat, consideră specialiştii.
Aerul rece şi uscat afectează nu doar sinusurile, spre exemplu, ci şi tenul. "Aerul condiţionat poate determina şi uscarea accentuată a pielii, motiv pentru care se va evita la pacienţii cu piele uscată (spre exemplu cei care au sindromul Sjogren)", spune dr. Sandra Alexiu.
Sunt însă şi alte probleme legate de folosirea nepotrivită sau în exces a aerului condiţionat: acesta poate fi un „declanşator" pentru durerile de orice fel sau, pe de altă parte, aparatele pot fi supărătoare prin nivelul crescut şi constant de zgomot.
Tot din cauza aerului uscat vor avea probleme cei care suferă cu sinusurile. Acestea devin mai vulnerabile în faţa inflamaţiilor, infecţiilor şi iritanţilor. Soluţia: foloseşte un spray nazal cu soluţie salină sau un umidificator care îţi va proteja şi pielea împotriva uscăciunii excesive.
O altă problemă este temperatura pe care o obţii cu ajutorul aerului condiţionat. Venind din canicula de afară ai tendinţa să setezi aparatul pe o temperatură mult prea joasă, iar diferenţa aceasta este periculoasă, putând duce la şoc termic, mai ales la copii. Temperatura ideală pe care să setezi aerul condiţionat este cu câteva grade mai mică decât cea de afară şi în niciun caz mai jos de 24-25 de grade Celsius.
Favorizează îngrăşarea? Se pare că da
Sună paradoxal, dar este foarte probabil ca utilizarea pe scara tot mai largă a aparatelor de aer condiţionat şi a sistemelor de încălzire să fie unul din factorii favorizanţi ai procesului … de îngrăşare, tot mai specific omului modern. Cel puţin aceasta e situaţia în Statele Unite. Un studiu recent al biostatisticianului David Allison arată că unul din factorii mai puţin cunoscuţi ai „crizei americane a obezităţii” este legat de „reducerea variaţiei temperaturii ambientale”. Mai exact, în urma folosirii tot mai intense a aparatelor de aer condiţionat, cele mai multe case şi birouri sunt menţinute la aceeaşi temperatură de-a lungul întregului an. Iar asta face ca oamenii să consume energie mai puţină, atâta timp cât nu trebuie să „muncească” pentru răcirea sau încălzirea organismului. Statisticile sunt clare în acest sens: în sudul SUA, unde se înregistrează cea mai mare rată a obezităţii, numărul caselor cu sisteme de condiţionare a aerului a crescut de la 37 la 70 la sută în nici 10 ani.
Cum să-ţi răcoreşti casa fără aer condiţionat
1. Acoperă geamurile
Trage storurile, jaluzelele sau draperiile în timpul zilei, imediat ce soarele începe să-ţi bată în geam. Vei împiedica astfel căldura să-ţi pătrundă în casă. Descoperă geamul doar când vine seara. În cazul în care nu ai buget pentru nici unul dintre cele enumerate mai sus, poţi acoperi geamurile cu folie de aluminiu. Atenţie! Draperiile trebuie să fie din culori deschise. Culorile închise atrag căldura.
2. Deschide geamurile noaptea
Pentru a răcori casa, ţine noaptea geamurile deschise. Lasă toate uşile de interior deschise, astfel încât aerul să circule. Lasă deschise chiar şi uşile dulapurilor din bucătărie şi ale şifonierelor pentru că înmagazinează căldură pe timpul zilei. Şi asigură-te că te trezeşti suficient de devreme pentru a le închide la loc (în jurul de 5-7 dimineaţa).
3. Apelează la ventilatoare
Cel mai indicat este ventilatorul prins în tavan. Pentru a crea senzaţia de aer condiţionat, pune un pet de 2 litri la congelator, apoi când este gheaţă scoate-l şi aşază-l într-un bol sub ventilator. Astfel, aripile ventilatorului vor împrăştia răcoarea pe măsură ce gheaţa se topeşte.
