03 MAI 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Adolescenţii şi tinerii care lucrează de noapte prezintă un risc de două ori mai mare de a suferi de scleroză în plăci, în comparaţie cu media populaţiei, potrivit unui studiu suedez publicat marţi în revista ştiinţifică Annals of Neurology. "Analiza noastră a relevat faptul că există o asociere importantă între lucrul de noapte la o vârstă tânără şi apariţia sclerozei în plăci", a explicat într-un comunicat Anna Hedström, coordonatoarea echipei de cercetători de la Institutul Karolinska din Stockholm care au realizat acest studiu.
Savanţii suedezi au analizat două grupe de populaţie. Un grup era compus din 1.343 pacienţi suferind de scleroză în plăci din 2004 şi din 2.900 de persoane sănătoase. Celălalt grup era alcătuit din 5.129 de persoane afectate de această maladie şi 4.509 persoane sănătoase. Voluntarii aveau vârstele cuprinse între 16 ani şi 70 de ani. Ei au fost rugaţi să precizeze orarele de lucru. Cercetătorii au comparat apoi fişele medicale ale voluntarilor care au lucrat în intervalul 21.00-7.00 cu cele ale voluntarilor care nu au lucrat niciodată de noapte. În cele două grupe, savanţii au constatat că voluntarii care au lucrat de noapte timp îndelungat, înainte de a împlini vârsta de 20 de ani, prezintă un risc de două ori mai mare de a dezvolta scleroză în plăci.
Din cauza frecventelor orare de lucru, "ceasul biologic devine dereglat, calitatea somnului este mai puţin bună şi aceşti doi factori au un impact asupra sistemului imunitar", a precizat Anna Hedström. În schimb, lucrul de noapte la persoanele de peste 20 de ani nu a avut niciun impact asupra riscului de declanşare a sclerozei în plăci.
Scleroza în plăci este o maladie neurologică, caracterizată prin distrugerea progresivă a tecii de mielină (învelişul protector al nervilor), a fibrelor nervoase din creier şi din măduva spinării. Boala cauzează, pe termen lung, o perturbare a transmiterii informaţiei vehiculate de influxul nervos şi conduce la apariţia unor simptome precum tulburări de vedere, locomotorii, tactile şi probleme de concentrare.


Articole înrudite