Studiile de specialitate arată că doi din trei români mor prin boli cardiovasculare, că unul din trei români suferă de hipertensiune arterială, iar accidentul vascular cerebral reprezintă o afecţiune frecventă. "A controla riscul cardiovascular înseamnă să poţi prelungi speranţa de viaţă cu cel puţin zece ani", susţine preşedintele Fundaţiei Române a Inimii, prof. dr. Dan Gaiţă, în contextul lansării de către fundaţie a campaniei "SOS Cardio - Atenţie, risc cardiovascular!".
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în lume în prezent. România ocupă locul 3 în lume, 62% din totalul deceselor fiind din cauza bolilor cardiovasculare.
Instalarea şi progresia aterosclerozei pot fi mai rapide sau mai lente, în funcţie de prezenţa sau absenţa mai multor factori de risc. Numeroase studii clinice şi statistice extensive arată că cei mai importanţi factori de risc asociaţi bolilor cardiovasculare sunt vârsta, ereditatea, genul masculin, fumatul, colesterolul crescut, obezitatea, sedentarismul, stresul, boli precum hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat. Dintre aceştia, unii factori sunt nemodificabili (precum vârsta şi ereditatea), însă majoritatea pot fi modificaţi şi ţinuţi sub control. Asocierea mai multor factori de risc creşte probabilitatea apariţiei bolilor cardiovasculare. Potrivit specialiştilor, genul (sexul) este o informaţie importantă pentru determinarea riscului cardiovascular. Evident, acest parametru nu poate fi modificat, dar cunoscându-ţi riscul poţi lua măsuri de prevenţie din timp.
Un alt factor de risc este vârsta. Riscul de a face o boală de inimă creşte odată cu înaintarea în vârstă. Totuşi, există mai multe măsuri de optimizare a stilului de viaţă pe care ar putea fi luate din timp pentru ca acest risc să rămână mic, chiar şi la o vârstă mai înaintată.
De asemenea, obezitatea constituie alături de ceilalţi factori, un binecunoscut risc major pentru orice persoană indiferent de vârstă.
De departe însă, fumatul reprezintă un factor de risc major. Fumatul creşte riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare de până la patru ori. Expunerea la fumul altor fumători este la fel de dăunătoare, crescând riscul cardiovascular şi pentru nefumători. Medicii îşi atenţionează frecvent pacienţii asupra necesităţii a cel puţin jumătate de oră pe zi de exerciţii fizice, chiar şi numai plimbarea pe jos.
La fel de periculoasă este hipertensiunea arterială care afectează unul din trei români.
Cardiologii susţin că şi colesterolul crescut reprezintă un factor major de risc cardiovascular.
Un alt factor favorizant apariţiei bolilor de inimă este stresul, deşi mulţi dintre români îl tratează superficial.
Ereditatea este la baza multor boli, unele foarte grave. Aşa cum poate fi moştenită culoarea ochilor de la unul dintre părinţi sau bunici, la fel de bine pot fi moştenite şi gene care i-au predispus să sufere de boli de inimă pe unii dintre membrii familiei. De aceea orice om trebuie să afle de ce boli au suferit membrii familiei sale ca să îşi cunoască riscurile şi să poată preveni apariţia acelor maladii.
O altă boală care poate provoca suferinţe majore inimii este diabetul zaharat.
În cadrul campaniei "SOS Cardio - Atenţie, risc cardiovascular!", cardiologii urmăresc informarea oamenilor cu privire la factorii de risc cardiovascular şi necazurile la care sunt expuşi dacă îi ignoră. "Medicii au instrumentele lor speciale, dar până la medic fiecare cetăţean ar trebui să îşi poată evalua singur riscul. Aşa am ajuns la Testul Cartonaşelor de Risc. Au fost create zece cartonaşe, fiecare dintre ele reprezentând un factor de risc. Prin recunoaşterea lor şi cumulul mai multora, putem avea o idee despre riscul cardiovascular global", susţine Dan Gaiţă. Potrivit medicului, Testul Cartonaşelor este uşor de făcut pe site-ul www.soscardio.ro sau sunând la linia telefonică gratuită, 0-800-070-777, unde un cadru medical oferă informaţii despre factorii de risc şi îl ajută pe cel care sună să îşi facă evaluarea riscului de boli cardiovasculare.
Medicii atrag atenţia asupra faptului că bărbaţii sunt mai predispuşi la boli cardiovasculare după vârsta de 45 de ani, iar femeile după instalarea menopauzei, adică în jurul vârstei de 55 de ani.
