La conferinţa de presă de săptămâna trecută, din cadrul evenimentului dedicat potenţialilor beneficiari de proiecte cu finanţare nerambursabilă în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi în cadrul programelor de finanţare ale Uniunii Europene, care a avut loc în Galaţi, vicepremierul Sevil Shhaideh a răspuns întrebărilor jurnaliştilor referitoare la proiectul legat de consolidarea clădirilor cu risc seismic şi despre deciziile legale ce vizează proprietarii care locuiesc în astfel de imobile.
Acest proiect prevede obligativitatea proprietarilor care locuiesc în clădiri cu risc seismic de a se muta în locuinţe de necesitate puse la dispoziţie de municipalităţi pe perioada desfăşurării lucrărilor. Întrebată dacă aceste locuinţe de necesitate sunt suficiente, vicepremierul a răspuns afirmativ. "În principiu, da. Şi de ce zic în principiu: pentru că vă dau exemplul municipiului Bucureşti, unde în acest moment sunt peste 300 de clădiri care prezintă risc seismic. Primăria generală a capitalei are un fond locativ de peste 100 de apartamente pe care le poate pune la dispoziţia proprietarilor în vederea ocupării pe această perioadă de consolidare", a declarat Sevil Shhaideh.
Conform declaraţiilor vicepremierului, punerea în dezbatere a acestui proiect de lege a avut la bază refuzul proprietarilor de a se muta în locuinţe de necesitate. "Anul trecut au fost situaţii în care nici un proprietar nu a dorit să părăsească domiciliul, să intre în aceste locuinţe de necesitate pe durata consolidării şi din aceste considerente, începând cu anul trecut a fost pus în dezbatere acest proiect de lege, să putem să aplicăm măsura obligării proprietarului şi nu de a aştepta acordul dânşilor, să realizăm aceste reabilitări, aceste consolidări", a spus Shhaideh.
Vicepremierul a mai specificat şi situaţia investiţiilor aduse acestor locuinţe de necesitate şi a explicat de ce acest proiect este unul necesar. "În fiecare an au fost alocate sume considerabile pentru aceste blocuri, din păcate maxim 10% din fonduri au fost atrase, pentru că această consolidare, astăzi, trebuie realizată numai cu acordul proprietarului şi pe cale de consecinţă părăsirea imobilului pe durata consolidărilor. Ţin să precizez că aceste lucrări de consolidare sunt destul de complexe, deci nu sunt lucrări neaparat numai din exteriorul clădirilor, se realizează cel mai mult în interiorul clădirilor şi este foarte dificil, din aceste considerente s-au plâns foarte mulţi constructori că întârzie foarte mult lucrările dacă proprietarii se află în locuinţa, este destul de complicat să facă străpungeri de planşee şi alte elemente care se impun în acest procedeu de consolidare cu oamenii în casă", a declarat Sevil Shhaideh.
Întrebată dacă, în urma unor nerespectări de termene contractuale, firmelor care execută aceste lucrări de consolidare li se vor aplica amenzi sau sancţiuni, vicepremierul a anulat orice suspiciune legată de această situaţie, fiind încrezătoare în eficacitatea acestor firme şi în respectarea acestor termene.
"Partea de amenzi şi tot ceea ce ar însemna o relaţie contractuală cu un furnizor sunt elemente implementate fie de legea achiziţiilor publice, fie de legea finanţelor publice, deci nu poate o lege care se referă la finanţarea unui obiectiv să impună, peste cadrul legal existent, alte penalizări sau alte sancţiuni suplimentare, deci putem intra chiar într-un litigiu la nivel de Comisie Europeană, pentru că nu ne referim numai la furnizori care sunt pe teritoriul României, (...) şi atunci aplicarea unor sancţiuni suplimentare poate conduce la un litigiu, dar consider că pe legea achiziţiilor şi pe legea finanţelor avem toate sancţiunile sau toate penalizărilor necesare astfel încât aceşti furnizori, indiferent de capitalul pe care dânşii îl au, să se încadreze în termene, să îşi respecte contractul", a spus Shhaideh.
Legat de parcursul acestui proiect, vicepremierul a afirmat că acesta se va finaliza la sfârşitul lunii aprilie, atunci când va şi pleca către Parlament. "Este în dezbatere. (...) Noi intenţionăm în maxim 30 de zile să închidem partea de observaţii, propuneri, dezbatere şi de asemenea spre sfârşitul lunii aprilie să plece către Parlament ca proiect de lege", a spus Shhaideh.
