Unde şi când va izbucni în lume următoarea epidemie de febră dengue? Răspunsul pentru această întrebare vine de undeva de sus, mai exact de la un grup de sateliţi, care vor încerca să alcătuiască un fel de "hartă meteo" a ţânţarilor care transmit la om acest virus periculos, informează AFP.
Centrul Naţional pentru Studii Spaţiale (Centre National d'Études Spatiales / CNES), care este de fapt agenţia spaţială franceză, şi Sanofi Pasteur, ramura producătoare de vaccinuri din grupul Sanofi-Aventis, care dezvoltă un vaccin contra acestei maladii în expansiune, au anunţat, luni, la Paris, că s-au aliat pentru un proiect pilot de "tele-epidemiologie", ce are scopul de a cartografia zonele ameninţate de această boală. "Folosirea imaginilor spaţiale pentru a înţelege mai bine factorii de risc ai febrei dengue ar putea să ne ajute să anticipăm epidemiile şi deci să ne pregătim mai bine", a explicat Olivier Charmeil, directorul general al companiei Sanofi Pasteur.
Chiar dacă rezoluţiile sateliţilor devin tot mai fine pe zi ce trece, ei nu pot deocamdată să detecteze din spaţiu norii de ţânţari Aedes aegypti şi Aedes albopictus, consideraţi vectori ai virusului ce cauzează febra dengue. În schimb, combinând imaginile din satelit cu datele climatologice, de mediu şi sanitare recoltate de pe teren în ultimii ani, oamenii de ştiinţă consideră că vor putea să analizeze mecanismele care declanşează febra dengue, a precizat Murielle Lafaye, coordonatoarea proiectului din partea CNES.
În 2003, Murielle Lafaye şi echipa sa au reuşit să cartografieze în nordul Senegalului zonele în care animalele domestice erau deosebit de expuse la febra din Valea Riftului (FVR) şi să prevadă propagarea ţânţarilor-vector, cu câteva zile în avans, mai ales în funcţie de pluviozitate.
Vaccinul, produs în 2014
În aşteptarea vaccinului, pe care Sanofi Pasteur speră să înceapă să îl producă în 2014 şi la care lucrează deja şi alte companii concurente, singurul mijloc pentru a lupta contra febrei dengue constă în lupta contra ţânţarilor, în special prin depistarea ochiurilor de apă stătătoare, unde se dezvoltă larvele acestor vieţuitoare.
Spre deosebire de ţânţarii anofel, vectori ai malariei, ţânţarii Aedes înţeapă pe timpul zilei, iar draperiile protectoare folosite pe timpul nopţii în jurul paturilor sunt astfel ineficiente.
Chiar şi după începerea comercializării vaccinului contra febrei dengue, hărţile care prevăd riscurile de epidemie vor rămâne un atu preţios. Aceste "hărţi meteo ale ţânţarilor" ar putea orienta campaniile de vaccinare spre acele populaţii umane care sunt cel mai mult expuse.
2,5 miliarde de persoane, expuse riscului
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că peste 2,5 miliarde de persoane, reprezentând peste 40% din populaţia mondială, este în prezent expusă în faţa riscului de a se îmbolnăvi de febră dengue. Boala, provocată de patru forme distincte ale virusului, afectează în fiecare an între 50 de milioane şi 100 de milioane de persoane în lume, mai ales în zonele tropicale şi subtropicale, dar şi în Europa, unde primele cazuri au fost detectate în 2010, în sud-estul Franţei şi în Croaţia. 500.000 de bolnavi, mai ales copii, dezvoltă forma hemoragică a bolii, care este mortală în cel puţin 2,5% din totalul cazurilor identificate.
Centrul Naţional pentru Studii Spaţiale (Centre National d'Études Spatiales / CNES), care este de fapt agenţia spaţială franceză, şi Sanofi Pasteur, ramura producătoare de vaccinuri din grupul Sanofi-Aventis, care dezvoltă un vaccin contra acestei maladii în expansiune, au anunţat, luni, la Paris, că s-au aliat pentru un proiect pilot de "tele-epidemiologie", ce are scopul de a cartografia zonele ameninţate de această boală. "Folosirea imaginilor spaţiale pentru a înţelege mai bine factorii de risc ai febrei dengue ar putea să ne ajute să anticipăm epidemiile şi deci să ne pregătim mai bine", a explicat Olivier Charmeil, directorul general al companiei Sanofi Pasteur.
Chiar dacă rezoluţiile sateliţilor devin tot mai fine pe zi ce trece, ei nu pot deocamdată să detecteze din spaţiu norii de ţânţari Aedes aegypti şi Aedes albopictus, consideraţi vectori ai virusului ce cauzează febra dengue. În schimb, combinând imaginile din satelit cu datele climatologice, de mediu şi sanitare recoltate de pe teren în ultimii ani, oamenii de ştiinţă consideră că vor putea să analizeze mecanismele care declanşează febra dengue, a precizat Murielle Lafaye, coordonatoarea proiectului din partea CNES.
În 2003, Murielle Lafaye şi echipa sa au reuşit să cartografieze în nordul Senegalului zonele în care animalele domestice erau deosebit de expuse la febra din Valea Riftului (FVR) şi să prevadă propagarea ţânţarilor-vector, cu câteva zile în avans, mai ales în funcţie de pluviozitate.
Vaccinul, produs în 2014
În aşteptarea vaccinului, pe care Sanofi Pasteur speră să înceapă să îl producă în 2014 şi la care lucrează deja şi alte companii concurente, singurul mijloc pentru a lupta contra febrei dengue constă în lupta contra ţânţarilor, în special prin depistarea ochiurilor de apă stătătoare, unde se dezvoltă larvele acestor vieţuitoare.
Spre deosebire de ţânţarii anofel, vectori ai malariei, ţânţarii Aedes înţeapă pe timpul zilei, iar draperiile protectoare folosite pe timpul nopţii în jurul paturilor sunt astfel ineficiente.
Chiar şi după începerea comercializării vaccinului contra febrei dengue, hărţile care prevăd riscurile de epidemie vor rămâne un atu preţios. Aceste "hărţi meteo ale ţânţarilor" ar putea orienta campaniile de vaccinare spre acele populaţii umane care sunt cel mai mult expuse.
2,5 miliarde de persoane, expuse riscului
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că peste 2,5 miliarde de persoane, reprezentând peste 40% din populaţia mondială, este în prezent expusă în faţa riscului de a se îmbolnăvi de febră dengue. Boala, provocată de patru forme distincte ale virusului, afectează în fiecare an între 50 de milioane şi 100 de milioane de persoane în lume, mai ales în zonele tropicale şi subtropicale, dar şi în Europa, unde primele cazuri au fost detectate în 2010, în sud-estul Franţei şi în Croaţia. 500.000 de bolnavi, mai ales copii, dezvoltă forma hemoragică a bolii, care este mortală în cel puţin 2,5% din totalul cazurilor identificate.
