Aproape o treime din populaţia de vârstă medie a Americii ia cu regularitate aspirină, crezând că previne astfel atacurile cardiace sau scad riscul apariţiei cancerului. Însă, noi cercetări arată că aspirina nu este recomandată tuturor, informează The New York Times.
Cercetătorii din Londra au analizat nouă studii de utilizare a aspirinei în SUA, Europa şi Japonia la care au luat parte 100 000 de participanţi. Subiecţii studiului nu au suferit niciodată de un atac cardiac şi toţi au luat aspirină în mod regulat pentru a se determina dacă îi ajută pe cei care nu au boli cardiace. Studiul, însă, a arătat că cei care iau aspirină în mod regulat sunt cu 10% mai puţin predispuşi să sufere vreun eveniment cardiac, decât cei care nu iau aspirină în mod regulat. Totodată, utilizatorii aspirinei au fost cu 20% mai puţin predispuşi să sufere un atac cardiac fatal, decât ceilalţi.
Deşi acestea sunt veşti bune, se ajunge la raportul eficienţei, astfel că beneficiile sunt depăşite de dezavantaje. Persoanele care au utilizat aspirina au fost cu 30% mai predispuse să aibă o hemoragie internă. În plus, noua analiză a arătat că aspirina luată în mod regulat nu previne apariţia cancerului, contrar vechilor studii. "Oamenii nu se gândesc la aspirină ca la ceva care ar putea să le facă rău. Nici măcar nu consideră aspirina un medicament, sau consideră că ei nu pot avea efecte secundare de la ea", a declarat dr. Alison Bailey de la Universitatea din Kentucky. Dr. Sreenivasa Seshasai, de la Universitatea St. George din Londra, a afirmat că studiul a arătat că, pentru acele persoane care nu au avut în trecut un atac cardiac, uzul de aspirină poate fi mai mult dăunător decât binefăcător.
Potrivit unei agenţii din domeniul sănătăţii, în 2007, 19% din populaţia SUA lua cu regularitate aspirină, inclusiv 27% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 şi 64 de ani şi aproximativ jumătate din persoanele cu vârsta peste 65 de ani.
Cercetătorii din Londra au analizat nouă studii de utilizare a aspirinei în SUA, Europa şi Japonia la care au luat parte 100 000 de participanţi. Subiecţii studiului nu au suferit niciodată de un atac cardiac şi toţi au luat aspirină în mod regulat pentru a se determina dacă îi ajută pe cei care nu au boli cardiace. Studiul, însă, a arătat că cei care iau aspirină în mod regulat sunt cu 10% mai puţin predispuşi să sufere vreun eveniment cardiac, decât cei care nu iau aspirină în mod regulat. Totodată, utilizatorii aspirinei au fost cu 20% mai puţin predispuşi să sufere un atac cardiac fatal, decât ceilalţi.
Deşi acestea sunt veşti bune, se ajunge la raportul eficienţei, astfel că beneficiile sunt depăşite de dezavantaje. Persoanele care au utilizat aspirina au fost cu 30% mai predispuse să aibă o hemoragie internă. În plus, noua analiză a arătat că aspirina luată în mod regulat nu previne apariţia cancerului, contrar vechilor studii. "Oamenii nu se gândesc la aspirină ca la ceva care ar putea să le facă rău. Nici măcar nu consideră aspirina un medicament, sau consideră că ei nu pot avea efecte secundare de la ea", a declarat dr. Alison Bailey de la Universitatea din Kentucky. Dr. Sreenivasa Seshasai, de la Universitatea St. George din Londra, a afirmat că studiul a arătat că, pentru acele persoane care nu au avut în trecut un atac cardiac, uzul de aspirină poate fi mai mult dăunător decât binefăcător.
Potrivit unei agenţii din domeniul sănătăţii, în 2007, 19% din populaţia SUA lua cu regularitate aspirină, inclusiv 27% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 şi 64 de ani şi aproximativ jumătate din persoanele cu vârsta peste 65 de ani.
