Seceta prelungită a spulberat orice speranţă în privinţa salvării natural a Lacului Sărat, din județul Brăila. Cunoscut în ţară, şi chiar peste hotare, pentru proprietăţile sale curative, lacul este acum format din câteva ochiuri de apă în care cei cu afecţiuni reumatice nu mai pot intra nici măcar până la genunchi. O comisie formată din specialişti în ape balneoclimaterice şi de la Institutul Naţional de Recuperare şi Medicină Fizică, împreună cu ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, au hotărât paşii care trebuie să fie parcurşi pentru salvarea lacului.
Apa necesară pentru realimentarea Lacului Sărat va fi adusă din Dunăre prin sistemul canalelor de irigaţii. Aducţiunea se va face treptat, în mai multe etape, astfel încât proprietăţile balneo şi concentraţia în săruri minerale să nu fie afectată. După fiecare deversare se vor lua probe biologice din apă şi procedura va continuă până când lacul va fi reacoperit cu apă. Programul prevede şi câteva măsuri de protecţie pe termen lung, având în vedere că nu se exclude ca perioada de secetă să se repete şi în anii care vin, ca urmare a încălzirii globale.
Unul dintre cei mai vechi administratori ai staţiunii, Ion Tănase, îşi aduce aminte că, în anii 1940 - 1950, lacul a mai trecut printr-o situaţie similară, dar atunci s-a refăcut natural în urma ploilor care au urmat. În alţi ani, în această perioadă, turiştii ar fi fost pe plaja lacului. Însă, în acest moment, ea este închisă, iar turiştii aflaţi la tratament folosesc doar băile calde şi împachetările cu nămol din interior. În aceste zile, chimişti ai Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale vor lua primele probe din bălţile portocalii care au mai rămas din ce a fost cândva Lacu Sărat.
