Deşi agricultura nu a contribuit în acest an la creşterea economică a României cu deja clasicul procent de 6%, ci cu unul mai modest de numai 4,1%, din cauza secetei din vară care a diminuat recolta de toamnă, în 2016 s-a înregistrat un record pe randamentul la grâu. A fost pentru prima dată în ultimii 10 ani când s-a obţinut o producţie medie de 4 tone la hectar şi o recoltă totală cu 7% mai mare decât anul trecut.
Modificarea Legii 321 privind comercializarea produselor agroalimentare, a unor articole din Legea vânătorii sau a vânzării terenurilor agricole au aprins spiritele pe parcursul anului 2016, care a fost şi unul al controverselor pe partea de comunicare şi transparenţă, dacă menţionăm doar câteva din scandalurile legate de siguranţa alimentara a populaţiei, respectiv cele referitoare la producătorul de lactate Brădet sau al importurilor de produse "de mâna a zecea".
De asemenea, 2016 a fost anul în care s-au anunţat proiecte importante pentru sector referitoare la restructurarea cercetării agricole, înfiinţarea unui fond mutual şi a unuia de creditare, trimiterea unui număr de 12 ataşaţi agricoli în principalele capitale ale Europei şi ale lumii. Acestea au rămas, însă, doar un "must have" pentru 2017.
Prioritate zero: plata subvenţiilor agricole
La început de an, lista de priorităţi a Ministerului Agriculturii punea accent pe accelerarea absorbţiei fondurilor europene, implementarea Politicii Agricole Comune dar şi pe continuarea proiectelor mari, cum ar fi cel de irigaţii, însă eforturile s-au concentrat mai mult pe dezvoltarea soft-ului de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), astfel încât fermierii să îşi poată primi subvenţiile la timp şi cât mai rapid. Acest lucru nu s-a întâmplat deşi s-au făcut eforturi considerabile, în care "s-a lucrat zi şi noapte" pentru adaptarea modulului IT de la plăţile în avans la cele integrale. Şeful de la Agricultură, Achim Irimescu, recunoaşte că "situaţia era alta" în cazul în care fermierii ar fi fost informaţi din timp că nu vor primi avansul pe suprafaţă de la 15 octombrie, dar vor beneficia de la 1 decembrie de plăţile integrale.
"Noi am făcut dublă muncă. Am făcut odată un modul pentru plăţile în avans, a fost o muncă disperată de o lună de zile şi acum am reluat procesul pentru plăţile finale. Dacă ar fi fost o decizie foarte bine justificată care să-i explice fermierului din timp, nu la sfârşitul lunii noiembrie: stimaţi fermieri uite nu vă dăm plăţi în avans, dar vă dăm de la 1 decembrie plăţile integrale, situaţia era alta", a explicat la acea vreme Achim Irimescu.
Un alt punct nevralgic din agricultura românească remarcat de autorităţi la începutul anului a fost asocierea fermierilor, iar autorităţile au gândit în acest sens o serie de facilităţi fiscale pentru formele asociative, primele în top fiind reducerile de taxe. Acestea au fost susţinute verbal sub forma unor programe de interes precum "Fermierul" sau "Primul tractor".
Ulterior, industria alimentară a fost "zguduită" de aplicarea taxei pe ambalaje de 2 lei/kg pe ambalaj, solicitând prorogarea termenului din actul normativ, faţă de data limită de 25 ianuarie 2016, iar problema a beneficiat oarecum de sprijinul reprezentanţilor de la Agricultură, chiar dacă nu era efectiv o situaţie de tranşat în curtea ministerului.
Reprezentanţii industriei de conserve din România şi cei din piaţa laptelui au afirmat atunci că plata taxei de reciclare de 2 lei/kilogramul de ambalaj va aduce falimentul multor fabrici de profil şi disponibilizarea a peste jumătate dintre angajaţii acestor sectoare, toate aceste costuri urmând să fie plătite din buzunarele consumatorilor. Aceştia afirmau că preţul produselor alimentare după introducerea acestor costuri cu reciclarea ambalajelor se va vedea în preţul produselor alimentare în procente de peste 30%.
Nemulţumiri, proteste şi revendicări
Luna februarie a început cu ameninţările oierilor referitoare la reluarea protestelor demarate în luna decembrie a anului 2015, când mii de ciobani au protestat la Parlament faţă de prevederile Legii vânătorii, care reduceau numărul de câini pe care crescătorii de animale îl puteau folosi pentru protejarea stânii şi interziceau înfiinţarea, întreţinerea sau recoltarea culturilor agricole fără asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic. Ei au dorit clarificarea unor aspecte referitoare la păşunat, introduse de Ministerul Mediului în Legea Vânătorii.
Sindicatul Naţional al Crescătorilor de Ovine şi Caprine, afiliat la Agrostar, a anunţat la începutul lunii februarie că va relua proteste la nivel local, întrucât reprezentanţii MADR şi cei ai Ministerului Mediului au convenit modificarea Legii vânătorii 407/2006, fără consultarea crescătorilor de ovine.
În luna martie însă, neplata subvenţiilor din sectorul zootehnic a scos în stradă mii de fermieri, printre revendicări numărându-se modificarea unor acte normative referitoare la eligibilitatea asociaţiilor şi cooperativelor agricole pentru a primi subvenţii pe suprafaţă şi o schemă de ajutor în sprijinul fermierilor mici.
"Este vorba despre un pachet legislativ, cele 5 acte normative pe care vrem să le modificăm. Prima este suspendarea aplicării Legii privind vânzarea pământurilor către străini, apoi revizuirea de urgenţă a Legii pajiştilor, promovarea de urgenţă a Legii privind etichetarea laptelui şi produselor lactate şi aprobarea de urgenţă, azi, în Comisia de agricultură a Legii 321 privind vânzarea produselor agricole şi poziţionarea şi taxele de raft din hipermarket. Asta din punct de vedere legislativ. În ce priveşte revendicările pentru Ministerul Agriculturii şi Guvern, principalele solicitări sunt: eligibilitatea asociaţiilor şi cooperativelor pentru a putea beneficia de subvenţia pe suprafaţă, o schemă care să vină în sprijinul fermierilor cei mai afectaţi, care sunt fermierii mici", a afirmat atunci Claudiu Frânc, liderul Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România.
Conflictul a fost însă dezamorsat după negocierile cu reprezentanţii MADR care au susţinut că o parte dintre revendicări erau deja rezolvate.
Salamul de Sibiu şi Telemeaua de Ibăneşti intră pe lista produselor protejate la nivel european
România reuşeşte în luna februarie să înregistreze la nivel european „Salamul de Sibiu”! ca produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), acesta fiind cel de-al doilea după Magiunul de Prune Topoloveni în anul 2011, iar o lună mai târziu brânza "Telemea de Ibăneşti" devine produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP).
Ministerul Agriculturii s-a implicat activ în consilierea grupurilor interesate de înregistrarea unor produse româneşti conform sistemelor de calitate europene, fiind depuse în vederea analizării şi transmiterii către Comisia Europeană documentaţiile pentru alte două produse româneşti: Caşcavalul de Săveni (judeţul Botoşani) şi Cârnaţi de Pleşcoi (judeţul Buzău).
Reprezentanţii MADR au anunţat la vremea respectivă că au fost identificate încă o serie de 14 produse care se pretează la protecţia europeană. Ca un fapt divers, la finele lunii martie ministrul Achim Irimescu spunea că România mai deţine circa 16 sortimente de vin care sunt pe lista de produse cu indicaţie geografică şi denumire origine protejată şi 8 ţuici şi pălinci, dar despre care nu se prea vorbeşte.
Acesta a susţinut în repetate rânduri că etnia maghiară din România doreşte protecţia pentru kürtőskalács, însă în această situaţie ar fi nevoie de un compromis pentru că acesta se produce şi în Ungaria, Cehia şi Slovacia, deşi la origine a fost atestat pentru prima dată în Transilvania, în anul 1785.
Recolta din vară pe plus, cereale de toamnă pe minus
Producţia de grâu a României a crescut în acest an cu 7% faţă de 2015, până la 8,413 milioane de tone, înregistrând o medie de peste 4 tone la hectar, în timp ce la rapiţă s-a obţinut o cantitate de 1,266 milioane de tone. Depăşirea pragului de patru tone de grâu la hectar a fost o premieră pentru România ultimilor 10 ani, în condiţiile în care cele mai mari producţii medii au fost obţinute anul trecut, respectiv 3,84 tone la hectar, în 2011 — 3,68 tone la hectar, în 2014 — 3,58 tone la hectar şi în 2008 — 3,40 tone la hectar, conform datelor publicate pe site-ul MADR.
La rapiţa pentru ulei s-a obţinut o recoltă de 1,267 milioane de tone, faţă de numai 919.473 tone anul trecut, însă de pe o suprafaţă cu aproape 90.000 de hectare mai mare decât în 2015, respectiv 455.494 hectare.
În acest context, şi producţia obţinută la rapiţă în 2016 este de departe cea mai bună din ultimii 10 ani, cu o medie de aproape 2,8 tone/ha. În 2015, s-au recoltat 367.885 hectare cu rapiţă, cu un randament de aproape 2,5 tone/ha.
În luna august, Irimescu preciza că la cultura de floarea-soarelui se estimează o producţie totală de 1,7 milioane de tone pentru 2016, cu un randament de circa 1.730 kg/ha, deoarece cultura nu a fost atât de puternic afectată de secetă ca în cazul porumbului, unde a recunoscut că "e o mare problemă".
Finalul campaniei de recoltat a contrazis în sens pozitiv spusele oficialului MADR de la acea vreme deoarece recolta de porumb boabe din acest an, de 9,3 de milioane de tone şi o medie de 4,8 tone la hectar, a depăşit-o uşor pe cea de anul trecut — 8,98 milioane de tone, în pofida secetei înregistrate în vară, dar a scăzut cu peste 20% în raport cu producţia record din 2014 de 11,3 milioane de tone, potrivit datelor transmise de MADR.
În ceea ce priveşte recolta de seminţe de floarea soarelui, datele ministerului indică o producţie de 1,92 milioane tone pentru 2016, în creştere faţă de anul trecut când producţia a fost de 1,78 milioane de tone. Potrivit datelor MADR, producţia de orz a depăşit 1,27 milioane de tone, un plus de 18% faţă de 2015, iar cea de orzoaică a totalizat 573.704 tone, faţă de 551.203 tone anul trecut.
Comerţul cu produse agricole, pe deficit la 9 luni
După primele trei trimestre din 2016, România s-a menţinut pe deficit în comerţul cu produse agroalimentare, exporturile avansând cu doar 2,7% faţă de perioada corespunzătoare din 2015, până la 4,322 miliarde de euro, în timp ce importurile au totalizat 4,57 miliarde de euro, un plus de 9,3%, conform datelor centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
În primele 9 luni din acest an, deficitul comercial cu produse agricole se situa la 254 milioane de euro, în timp ce în perioada similară a anului trecut, România înregistra un uşor excedent, de circa 22,83 de milioane de euro.
Potrivit datelor MADR, în perioada menţionată au fost importate peste 5,9 milioane de tone de produse agroalimentare, cantităţile exportate fiind de două ori mai mari la 9 luni, respectiv de peste 12 milioane de tone.
Statistica Ministerului Agriculturii arată că în topul importurilor din ţările UE şi terţe domină carnea de porc proaspătă şi refrigerată, cu 241 milioane de euro (141.640 de tone), produsele de patiserie, brutărie şi biscuiţi — 177 milioane de euro (89.209 tone), grâu şi meslin — 171 milioane de euro (1,15 milioane de tone), preparate alimentare — 160 de milioane de euro (42.980 tone), zahăr din trestie sau din sfeclă şi zaharoză chimic pură — 145,2 milioane euro (376.528 tone) şi cafea — 140,3 milioane de euro — (37.149 tone).
În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se grâul şi meslinul cu o valoare de de 862,86 milioane de euro şi o cantitate de 5,2 milioane de tone. Ţigările de foi şi trabucurile ocupă locul al doilea cu 577,46 milioane de tone (38.388 tone), fiind urmate de seminţele de rapiţă — 482,88 milioane de tone (1,29 milioane tone ), porumb, cu 400,11 milioane de euro (1,81 milioane de tone), seminţe de floarea-soarelui — 256,46 milioane de euro (574.586 tone) şi orz — 178,18 milioane de euro (1,21 milioane de tone).
Uniunea Europeană rămâne principalul partener în comerţul agroalimentar al României, în condiţiile în care în primele nouă luni din anul 2016 au fost livrate produse agroalimentare către această destinaţie în valoare de 2,564 miliarde de euro şi o cantitate de 4,5 milioane tone de produse, iar în România au ajuns de pe piaţa comunitară 4,69 de milioane de tone de produse agroalimentare, valorând 3,76 miliarde de euro.
În ţările terţe au fost exportate în aceeaşi perioadă 7,53 milioane de tone de produse, în valoare de 1,758 miliarde de euro, şi au fost importate 1,237 milioane tone produse agroalimentare, totalizând 814,1 milioane de euro.
Deschiderea pieţelor de export
De departe, anul 2016 a fost marcat de deschiderea pieţei europene la porci vii "după foarte mulţi ani şi multe eforturi la Bruxelles", dar şi a pieţelor arabe pentru exportul de ovine şi a celei turce pentru bovine şi carne de vită.
Directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Dana Tănase, aprecia în septembrie măsura prin care România va putea relua exportul de porci vii în Uniunea Europeană (UE), însă nu era prea optimistă în privinţa asigurării efectivelor necesare pentru a acoperi şi cererea pentru piaţa internă.
"Este o măsură (reluarea exportului de porci vii în UE, n.r.) pe care o aşteptam de foarte mult timp şi care va face ca produsele preparate din carnea provenită de la porcii din România să existe pe mesele consumatorilor din Uniunea Europeană. Aici mă gândesc la cârnaţii proaspeţi, mult căutaţi de comunităţile româneşti din Italia, Spania, dar şi la faimoşii mici. Vizavi de exportul de porci vii, spun că măsura este foarte bună, însă stau şi mă întreb dacă avem efectivele ca să asigurăm şi necesarul de carne pentru piaţa internă. Ştim foarte bine că aducem foarte multă carne din statele membre. Spun, însă, că măsura este binevenită, o aşteptam de foarte mult timp. Poate că exportul de porci vii va fi rentabil pe alte relaţii, nu neapărat în spaţiul comunitar, şi mă gândesc la China, care şi-a exprimat intenţia în acest sens", declara Tănase pe 27 septembrie.
Totodată, în 2016 s-au intensificat relaţiile de export cu animale vii în ţări terţe, fiind agreate certificate de export pentru Iordania, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Egipt, Irak, Iordania, Turcia, China. Datele MADR arată că în acest an s-a consemnat o creştere semnificativă a cantităţilor de alimente de origine animală exportate în ţări terţe, în primele trei trimestre ale anului 2016 de 26.071,91 tone, cu peste 30% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015 când au fost exportate 16.525,61 tone.
Despăgubirile pentru fermierii afectaţi de secetă, sub semnul întrebării
În luna august, ministrul Irimescu anunţa că seceta a afectat peste 300.000 de hectare de culturi agricole, în special cu porumb şi floarea soarelui, zonele cele mai calamitate fiind cele din sudul ţării şi nordul Moldovei. Oficialul anunţa de asemenea că va acorda despăgubiri. Acum, la finalul centralizărilor, suprafaţa a crescut la un milion de hectare, numai că fermierii nu se încadrează în condiţiile pentru acordarea ajutorului. Situaţie similară a fost şi în apicultură. Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, declara în august că producţia de miere din acest an va scădea la mai puţin de jumătate faţă de media ultimilor ani din cauza vremii nefavorabile care a afectat "dramatic" efectivele de albine.
ACA a făcut numeroase adrese la Ministerul Agriculturii pentru obţinerea unui sprijin financiar, dar nu a primit nimic în pofida promisiunilor privind acordarea unui ajutor de 15 lei pe stup.
Într-un interviu acordat recent AGERPRES, Irimescu spunea că zilele acestea va notifica un ajutor de stat Comisiei Europene pentru acordarea despăgubirilor. "Vizăm în special judeţele cele mai afectate, cum este Botoşani, dar şi alte 2-3 judeţe. Mi-e greu să spun deocamdată despre ce sume este vorba. Solicitarea pentru despăgubiri de la minister a fost pentru un milion de hectare, dar condiţiile pentru acordarea ajutorului sunt ca fiecare fermier care cere ajutor de despăgubire să vină cu date contabile pe trei ani din urmă ca să vedem care este pierderea efectivă, iar cei mai mulţi dintre ei nu au date contabile. Aici este marea problemă, pentru că degeaba le promit eu că le dau despăgubiri, dacă ei nu au dovezi. Noi notificăm măsura la Bruxelles şi pe urmă ei depun dosarele. Şi anul trecut s-a mers pe o măsură similară, iar din 600 de milioane de lei alocaţi s-au dat sub 300 de milioane de lei. În apicultură, din păcate, aveam şi bani prevăzuţi în buget, dar legislaţia este la fel şi nu-mi permite să dau despăgubiri fără ca ei să aducă dovezi", a precizat Irimescu.
Legea privind comercializarea produselor agricole şi legea de vânzare a terenurilor agricole
Două legi de real interes pentru agricultori şi reprezentanţii industriei alimentare au fost în centrul atenţiei la MADR în 2016 şi anume Legea 150/2016 care modifică Legea 321 privind comercializarea produselor agricole şi Legea de vânzare a terenurilor agricole. Aceasta din urmă a fost proiect la care s-a lucrat intens în acest an, iar una dintre variante prezentate la 1 noiembrie prevedea o limită de achiziţionare de 150 de hectare pentru persoanele fizice şi de cel mult 1.500 de hectare pentru cele juridice. O lună mai târziu, după noi discuţii cu agricultorii apărea o nouă formă a proiectului.
"Pe ultima variantă ne-am orientat la nişte restricţii introduse de alte state membre, respectiv limitarea la 150 de hectare pentru persoanele fizice şi 500 de hectare pentru persoanele juridice. Nici aceasta nu i-a mulţumit pe toţi producătorii. (...) Deocamdată, această variantă nu a ieşit încă din minister. E clar că nu se mai poate adopta acum. Rămâne pentru viitor", a spus recent într-un interviu pentru AGERPRES ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.
În luna mai, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, avertiza că sunt cel puţin două milioane de hectare de teren agricol care se află în proprietatea firmelor sau a persoanelor străine.
"Vânzarea terenurilor agricole este o mare problemă pentru România. Vă spun sincer că ne fuge pământul de sub picioare. Ne trebuie o lege care să creeze condiţii favorabile de cumpărare a terenurilor de către cetăţenii români în primul rând. Legea 17/2014 a ajuns şi ea să fie ocolită. Sunt tranzacţii cu suprafeţe de teren de zeci, sute de hectare, care au ajuns să se facă prin donaţii, pentru a se ocoli procedurile. Sunt cel puţin două milioane de hectare de teren agricol care se află în proprietatea firmelor sau persoanelor străine", a precizat atunci liderul LAPAR.
Tot în acest context, fostul secretar de stat în MADR, Adrian Rădulescu, a susţinut că aproape 70% din terenurile vândute către firme străine ajung, în realitate, la fonduri de investiţii.
Potrivit unui studiu al AGRO Intelligence — Sistem de Informaţii pe Securitate Alimentară (SISA), românii mai deţin în proprietate sau arendă puţin peste 30% din suprafaţa de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare. Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemţi 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum şi multinaţionale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc.
România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept.
În prezent, cele mai active trei zone ale ţării, în funcţie de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan sunt Timiş, Vaslui şi Arad. În prezent, în România, preţul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în ţările UE poate depăşi 30.000 de euro.
Conform datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară circa 23% din cele 14 milioane ha teren agricol din România ar fi făcut obiectul tranzacţiilor către străini.
La fel de dezbătută a fost şi Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căruia magazinele mari sunt obligate să expună la raft 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt. Actul normativ a fost aprobat la începutul lunii iunie de Camera Deputaţilor, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgat de preşedintele Klaus Iohannis, însă normele de aplicare trebuie emise în termen de 6 luni de la intrarea legii în vigoare, respectiv până la 15 ianuarie 2017.
Deşi retailerii au avertizat că acel procentaj de 51% va ridica probleme Comisiei Europene, ceilalţi actori din piaţă, inclusiv autorităţile, au lăudat la unison beneficiile pentru producători, chiar dacă România nu poate asigura aceste produse pe durata unui an. Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, anunţa în noiembrie că România riscă o procedură de infringement, dacă nu va modifica prevederea referitoare la proporţia de 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt.
"Recent a venit de la Comisia Europeană o atenţionare de infringement pe prevederea legată de procentul de 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, inclusă în Legea 150/2016 ce modifică şi completează Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. În mod normal, există două soluţii: să renunţăm la acest procent de 51% sau să mai tergiversăm o perioadă", a afirmat pentru AGERPRES Irimescu la 21 noiembrie.
Trei zile mai târziu, Federaţia Pro Agro îşi exprimă îngrijorarea faţă de poziţia Comisiei Europene cu privire la modificările aduse Legii 321/2009 privind comercializarea produselor agricole, dar mai ales de modul în care factorii de decizie din România au ales să trateze acest subiect extrem de important.
"Considerăm că susţinerea cauzei României a fost făcută neadecvat în raport cu efectul asupra producătorilor români şi că este necesară mobilizarea autorităţilor în vederea clarificării aspectelor indicate ca neconforme cu regulamentele UE. În acest sens, prin scrisoarea deschisă adresată domnului ministru al Agriculturii Achim Irimescu şi domnului Prim Ministru Dacian Cioloş, dorim să punctăm acele aspecte ce trebuie cât mai grabnic îndreptate, în aşa fel încât producătorii români să se apropie de statutul producătorilor din alte state membre UE", se arată în poziţia Pro Agro.
De asemenea, Federaţia Pro Agro susţine că au existat presiuni şi s-a făcut lobby pentru modificarea Legii 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, iar ultimele ipoteze lansate "sunt de natură a ne îngrijora", având în vedere că există sincope mari de comunicare atât la nivel intern, cât şi în raport cu forul european în tratarea acestui subiect.
În opinia reprezentanţilor federaţiei, România ar fi trebuit să aibă reprezentanţi specializaţi care să susţină clarificările transmise de Comisia Europeană.
Nu în ultimul rând, reprezentanţii Pro Agro susţin că este necesar ca autorităţile din România să se asigure că intenţia legiuitorului român este percepută corect la Bruxelles.
Nici retailerii nu s-au lăsat mai prejos şi au susţinut revizuirea cât mai rapidă a legii privind comercializarea produselor alimentare deoarece "nu a adus nimic bun nimănui" şi, pe lângă riscul de infringement şi apariţia altor vulnerabilităţi legale, a produs şi "masive bulversări în piaţă".
MADR a publicat de curând pe site normele metodologice de aplicare a legii, destul de ambigue şi neclare, însă în data de 19 decembrie a recomandat reprezentanţilor hypermarket-urilor, precum şi celorlalţi factori interesaţi, să transmită în scris propunerile privind completarea proiectului menţionat. "După primirea acestora, reprezentanţii MADR le vor centraliza şi analiza, în vederea stabilirii unui echilibru cât mai corect pe lanţul agroalimentar", precizează MADR într-un comunicat.
Fonduri europene, absorbţie record într-un singur an
Ministrul Agriculturii susţinea într-un interviu pentru AGERPRES că a atins o absorbţie record de 3,8 miliarde euro într-un singur an, în condiţiile în care nu s-a plătit niciodată mai mult de 2,5 miliarde de euro în acest minister.
"Aş menţiona cele trei mari obiective ale mele pe care mi le-am propus când am venit în minister şi pe care cred că ar trebui să le aibă orice ministru al Agriculturii. În primul rând, absorbţia de fonduri şi spun că am reuşit să plătesc peste 3,8 miliarde de euro de euro într-un an. Nu s-a plătit niciodată mai mult de 2,5 miliarde de euro în acest minister. Este un record absolut. Din fonduri naţionale au fost în jur de 500 de milioane de euro, iar restul bani europeni", preciza ministrul Agriculturii.
Ultimele date anunţate de APIA arată că până la data începutul lunii decembrie au fost plătită o sumă de peste 85,14 milioane de euro unui număr de 550.282 de beneficiari care au depus cereri unice de plată în campania din acest an. Această sumă este compusă din 77,95 de milioane de euro din bugetul UE — FEGA (Fondul European de Garantare pentru Agricultura) şi 7,189 milioane de euro din bugetul UE — FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) şi BN1 (cofinanţare de la Bugetul Naţional).
De asemenea, până la această dată, plăţile finale pentru Campania 2016 s-au autorizat pentru: schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), schema de plată redistributivă, schema de plată pentru practice agricole benefice pentru climă şi mediu (înverzire), schema de plată pentru tinerii fermieri, măsura 13 — Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice şi măsura 214 — Plăţi de agromediu.
Siguranţa alimentară a populaţiei, de la transparenţă la scandal
Liderul de la MADR a intrat anul acesta în centrul unor scandaluri mediatice legate de siguranţa alimentară a populaţiei, cel mai popularizat fiind legat de divulgarea numelui unui producător, Lactate Brădet din Curtea de Argeş, la care a fost găsită o cantitate de brânză proaspătă de vacă contaminată cu bacteria E-coli, în contextul în care mai mulţi copii au decedat în judeţul Argeş.
Irimescu a fost acuzat că a dezvăluit public numele firmei unde s-a găsit bacteria E-coli, provocând acesteia pierderi şi prejudicii de imagine. Fabrica Brădet s-a închis la finele lunii februarie, dar a fost redeschisă în luna aprilie, după ce DSP şi DSVSA Argeş au emis avizele de funcţionare, iar lactatele Brădet au fost din nou introduse pe piaţă.
Pe site-urile de socializare au avut loc o serie de dezbateri pro şi contra pe acest subiect, iar numeroase voci din sfera politicului au solicitat premierului demiterea ministrului Agriculturii. Irimescu a căutat să convingă, repetând de câte ori avea ocazia că a făcut public numele producătorului de lactate pentru a evita moartea altor copii, în condiţiile în care respectiva firmă nu retrăsese de pe piaţă lotul de brânză infestată cu bacteria E-coli, aşa cum cere legislaţia europeană.
"Există o legislaţie europeană foarte clară care spune că în momentul în care s-a depistat un lot cu probleme pentru sănătate şi au fost copii morţi din cauza Escherichia-coli, ai obligaţia tu, ca firmă, să retragi de pe piaţă acest produs. Eu n-am nimic cu firma Brădet, Doamne fereşte!. Dar, dacă ai găsit un lot de brânză cu 20 de kilograme contaminat, era obligaţia lui să şi-o retragă de pe piaţă. N-a făcut-o. Atunci eu, ca să evit să mai moară nişte copii, am ieşit şi am spus numele firmei. Numele firmei nu se spune decât în asemenea cazuri. Deci el era obligat, nu eu. Eu niciodată nu am afirmat că el a omorât lumea, Doamne fereşte!, dar asta este legislaţia Uniunii Europene", explica ministrul Agriculturii.
Acesta a subliniat recent că nu îşi reproşează nimic în cazul Lactate Brădet, susţinând totodată că a gestionat foarte bine situaţia, "dar, din păcate, cetăţeanul român nu este pregătit, nu cunoaşte legislaţia şi nici autorităţile nu au acţionat corespunzător".
La o lună de la cazul Lactate Brădet, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, stârnea o nouă dezbatere în spaţiul public după ce declarase într-un interviu acordat unei publicaţii financiare că în Romania ajung la consum peşti cu viermi iar mezelurile sunt spălate cu oţet. Irimescu a plusat, afirmând că România este piaţă de mâna a zecea, iar produse expirate din străinătate sunt vândute pe piaţa din România. În acelaşi context, oficialul declara că în timpul mandatului fostului şef de stat ar fi plecat din România către Elveţia 35 de miliarde de euro încărcaţi în camioane.
Traian Băsescu a reacţionat rapid la declaraţiile lui Irimescu afirmând că ministrul Agriculturii "ori are probleme la cap, ori ştie multe adevăruri şi trebuie investigate", iar premierul Dacian Cioloş ar trebui să-l pună pe liber. La puţin timp, premierul a declarat că ministrul Agriculturii trebuie să îşi asume declaraţiile pe care le-a făcut, în nume personal, pentru care nu a avut mandat din partea Guvernului.
Pe 11 mai, PSD şi ALDE au depus la Camera Deputaţilor o moţiune simplă pe agricultură sub numele "Achim Irimescu — cel mai mare dezastru din agricultura românească, din perioada post-decembristă", în care au fost prezentate problemele cu care se confruntă fermierii din cauza "unui management neperformant" la minister. Însă votul asupra moţiunii a fost amânat din lipsă cvorum. Trei săptămâni mai târziu, moţiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor cu 189 de voturi "pentru", 11 "împotrivă" şi 89 de abţineri.
Ulterior, premierul Dacian Cioloş a afirmat că va avea o discuţie cu ministrul Achim Irimescu şi va lua o decizie în perioada imediat următoare, după o evaluare pe care o va face personal, afirmând totodată că nu există o obligaţie din partea premierului de a demite ministrul respectiv.
Nerealizări, eşecuri sau lucruri neterminate?
Înfiinţarea unui Fond Mutual, trimiterea la post a ataşaţilor agricoli sau Fondul de Creditare au rămas în stand-by, dar sunt considerate mai mult "lucruri care nu au fost duse până la capăt" decât eşecuri de către şeful MADR. "Unul dintre acestea este Fondul Mutual, care, din primăvară şi până acum, a avut cel puţin 20 de proiecte şi toate au fost refuzate de unii sau de alţii", spune Irimescu.
O altă nemulţumire este legată de numirea ataşaţilor agricoli, care însă ar putea intra în linie dreaptă în luna ianuarie, iar apariţia unui Fond de Creditare care ar putea da fermierilor credite cu dobândă sub preţul pieţei nu mai devreme de luna mai.
Una peste alta, 2016 a fost un an cu bune şi cu rele, cu proiecte începute şi nefinalizate, dar care vor intra cu siguranţă în atenţia noilor veniţi la conducerea Ministerului Agriculturii, dacă nu vor apărea alte proiecte importante pentru sector care vor demola ceea ce au făcut predecesorii.
