Mitul 1. Dacă mâncaţi prea multe dulciuri faceţi diabet.
În realitate cauzele care conduc la apariţia diabetului zaharat nu sunt pe deplin cunoscute; un lucru este însă sigur: alimentaţia bogată în dulciuri nu cauzează diabet. Diabetul zaharat apare atunci când se strică acel echilibru fin între cantitatea de dulciuri ingerată şi abilitatea organismului de a transforma aceste alimente în energie.
Ce se întâmplă în organismul uman când apare diabetul zaharat? Organismul uman transformă cea mai mare parte a dulciurilor din alimentaţie în glucoză, un zahar care este utilizat de către celulele întregului corp, cărora le furnizează energie. Pancreasul produce un hormon numit insulină; aceasta ajută celulele din corpul uman să utilizeze glucoza pentru a o transforma în energia atât de necesară.
Iată care sunt tipurile de diabet zaharat şi ce se întâmplă la nivel biochimic în fiecare dintre acestea:
- Diabetul zaharat de tipul I apare atunci când pancreasul nu mai poate produce insulină. În absenţa acesteia, nivelul glucozei din sânge (glicemia) creşte, întrucât nu mai poate fi preluată de către celule şi apoi utilizată ca substrat energetic. Persoanele afectate de diabetul de tip I necesită o suplimentare a insulinei proprii pentru a putea introduce glucoza în celule, unde să fie transformată în energie;
- Diabetul zaharat de tip II apare atunci când pancreasul nu produce cantităţi suficiente de insulină şi/sau insulina nu acţionează în parametri normali. Acest tip de diabet zaharat apare mai frecvent în cazul persoanelor supraponderale, indiferent de vârstă;
- Diabetul gestaţional poate apărea în timpul sarcinii, întrucât în perioada gestaţională ansamblul modificărilor hormonale din întregul organism poate produce modificări ale acţiunii insulinei. Femeile care suferă de diabet gestaţional necesită de cele mai multe ori un aport suplimentar de insulină. De obicei însă diabetul gestational nu este permanent, după naştere organismul revenind la normal.
Mitul 2. Dieta alimentară în cazul diabetului zaharat este foarte complicată.
Bolnavii de diabet zaharat trebuie să îşi planifice mesele de pe parcursul zilei, dar principiul general este unul simplu: dieta trebuie să fie în concordanţă cu activităţile zilnice şi cu medicamentele antidiabetice care controlează nivelul glicemiei. Scopul dietei este de a menţine nivelul glicemiei în limite normale. Chiar dacă pot exista diferenţe între dieta unui diabetic şi alimentaţia uzuală a unei persoane sănătoase, acestea nu sunt foarte mari.
Mitul 3. Carbohidraţii nu fac bine la diabet.
În realitate carbohidraţii au un efect benefic asupra bolii, ei stând la baza unei diete corecte în cazul bolnavilor de diabet. Carbohidraţii (zaharurile) au un efect direct asupra nivelului glucozei din sânge, acesta fiind şi motivul pentru care diabeticii trebuie să fie atenţi la cantitatea de zaharuri din alimentaţie.
Alimentele bogate în glucide conţin mulţi nutrienţi esenţiali şi vitamine, minerale şi fibre. Un aspect important al oricărui regim pentru diabet este să se aleagă acele alimente care conţin cei mai mulţi nutrienţi, cum ar fi pâinea integrală sau fructele şi legumele bogate în fibre. Deseori, pentru a afla care sunt alimentele cele mai potrivite, poate fi necesar sfatul unui nutriţionist.
Mitul 4. Proteinele sunt mai bune decât carbohidraţii în alimentaţia bolnavilor de diabet.
Având în vedere că zaharurile au efectul cel mai rapid asupra nivelului glicemic, multe persoane bolnave de diabet au tendinţa de a le elimina din alimentaţie în totalitate, înlocuindu-le cu proteine. De fapt, prea multe proteine pot cauza probleme importante în cazul persoanelor care suferă de diabet zaharat. Cea mai mare problemă este aceea că alimentele bogate în proteine - cum ar fi carnea - sunt bogate în grăsimi saturate. Alimentaţia bogată în grăsimi saturate creşte riscul afecţiunilor cardiace, şi de aceea în cazul persoanelor care suferă de diabet, proteinele nu trebuie să reprezinte mai multe de 15 - 20% din totalul caloriilor zilnice.
Mitul 5. Medicaţia poate fi ajustată continuu, pentru a acoperi orice exces alimentar.
Persoanele care utilizează insulină pentru controlul glicemiei învaţă cum să îşi ajusteze dozele administrate în funcţie de aportul zilnic de calorii. Acest lucru nu înseamnă însă că aceste persoane pot mânca oricât şi orice, atâta timp cât îşi modifică doza de insulină! Ajustarea nu se face cu aceeaşi uşurinţă în cazul celor care îşi controlează nivelul glicemiei cu ajutorul medicaţiei orale. Majoritatea acestor medicamente funcţionează în parametri normali doar atunci când sunt luate în anumite doze constante.
Mitul 6. Trebuie să renunţaţi la alimentele favorite.
Fals. Nu este necesar să renunţaţi la alimentele favorite dacă aveţi diabet. Puteţi apela la următoarele:
- Schimbarea modului de preparare a alimentelor;
- Înlocuirea alimentelor care însoţesc de obicei mâncarea favorită;
- Reducerea mărimii porţiilor cu mâncare;
- Mâncarea favorită poate fi utilizată drept recompensă în cazul în care aţi reuşit să urmaţi îndeaproape planul alimentar propus în prealabil. Un nutriţionist poate să stabilească exact modalităţile de includere a mâncărurilor favorite în schema alimentară ce stă la baza dietei bolnavilor de diabet.
Mitul 7. Trebuie să renunţaţi la desert dacă suferiţi de diabet.
Acest lucru nu este câtuşi de puţin adevărat! Există multe strategii de includere a alimentelor preferate în dietă. Iată câteva exemple:
- Utilizaţi îndulcitori artificiali la prepararea desertului;
- Reduceţi mărimea porţiilor;
- Folosiţi desertul ca recompensă în cazul în care aţi reuşit să urmaţi îndeaproape dieta propusă;
- Alegeţi deserturi bogate în nutrienţi, precum cele preparate cu fructe proaspete sau uleiuri sănătoase. Uneori se poate reduce cantitatea de zahăr specificată în reţeta fără a modifica semnificativ gustul sau consistenţa desertului;
- Lărgiţi aria de deserturi posibile: alegeţi fructele şi iaurturile, în detrimentul prăjiturilor sau îngheţatei.
Mitul 8. Îndulcitorii artificiali sunt periculoşi pentru cei cu diabet.
Îndulcitorii artificiali au un gust mult mai pregnant decât zahărul natural, astfel încât sunt necesare cantităţi mici pentru a obţine acelaşi gust ca în cazul utilizării zaharului. Astfel se poate reduce în mod semnificativ şi numărul caloriilor, prin simpla înlocuire a zaharului cu îndulcitori.
La momentul actual sunt disponibili mai mulţi edulcoranţi, precum:
- Zaharina;
- Aspartamul;
- Sucraloza;
- Acesulfam K.
Un nutriţionist vă poate sfătui ce îndulcitor este cel mai potrivit în cazul dumneavoastră.
Mitul 9. Trebuie să se gătească anumite mâncăruri pentru diabetici, separat faţă de restul familiei.
Adevărul este că nu există o dietă standard pentru persoanele care suferă de diabet. Alimentele recomandate în diabet sunt utile şi celorlalţi din familie, astfel încât nu trebuie să fie gătite separat faţă de mâncarea celorlalţi membri ai familiei. Diferenţa între dieta unei persoane care suferă de diabet şi a unei persoane sănătoase este că bolnavii de diabet trebuie să fie mai atenţi în ceea ce priveşte alimentaţia. Astfel, trebuie monitorizat atent numărul total de calorii şi cantitatea de glucide, grăsimi şi proteine. De multe ori sfatul unui nutriţionist este de mare utilitate practică.
Mitul 10: Alimentele dietetice sunt cea mai bună alegere în cazul persoanelor care suferă de diabet zaharat.
Simplul fapt că un aliment este etichetat ca fiind „dietetic” nu înseamnă că este şi cea mai bună alegere în cazul persoanelor care suferă de diabet zaharat. De fapt, aceste alimente sunt chiar mai scumpe şi pot să nu fie în realitate mai sănătoase decât alimentele ce pot fi procurate din orice magazin alimentar.
Este însă important ca în cazul oricărui aliment achiziţionat să se citească eticheta cu atenţie pentru a vedea numărul de calorii şi ingredientele principale. În cazul în care aveţi dubii privitoare la utilitatea unui anumit aliment în dieta dumneavoastră, cereţi sfatul unui nutriţionist.
Mai mult decât o simplă dietă
Odată demontate miturile privitoare la dietă de urmat în cazul bolnavilor de diabet, persoanele care suferă de această afecţiune pot face alegerile alimentare cele mai potrivite. Alături de activitatea fizică şi de medicaţie, dieta alimentară este un instrument important care controlează nivelul glicemiei şi îl poate menţine în limite normale. Păstrarea în mod constant a nivelului glicemiei în limite normale reprezintă singură şi în acelaşi timp cea mai eficientă metodă de prevenire a complicaţiilor diabetului zaharat.
