Întâlnirea liderilor USL cu Jeffrey Franks, de la finele săptămânii, a fost o încercare de conştientizare a oficialilor FMI privind percepţia reală a cetăţenilor privind politicile de austeritate. Vicepreşedintele PNL, Victor Paul Dobre, nu îşi face iluzii că întrevederea va avea un rezultat pozitiv pentru români, considerând că aceasta nu va avea „niciun efect! Dl Franks este premierul României. Vorbeşti cu dl Franks ca şi cum ai vorbi cu dl Boc.” În ciuda acestei convingeri exprimate, liberalul consideră că opoziţia i-a arătat oficialului FMI percepţia reală a românilor privind măsurile de austeritate pe care le suportă: „Dar cred că este important să îi spunem ceea ce credem noi. Pentru că doar 10% din România mai gândeşte cum gândesc partenerii cu care discută dl. Franks.”
Deşi nu cred să îşi fi convins partenerul de dialog, reprezentanţii opoziţiei i-au prezentat 10 măsuri (5 sociale şi 5 pentru reducerea cheltuielilor) privind bugetul de stat al României aferent anului 2012. Măsurile sociale se referă la: reducerea contribuţiilor la asigurările sociale; reducerea TVA (începerea reducerii eşalonate a TVA, pentru a se reveni spre 19%); introducerea unei scheme speciale de TVA pentru agricultură, care să determine scăderea acesteia pentru produse agricole - 9% către bugetul de stat şi 15% să se întoarcă la producător; respectarea legii actuale în ceea ce priveşte indexarea pensiilor cu rata inflaţiei + 50% din creşterea salariului mediu pe economie; precum şi menţinerea cotei de cofinanţare de la buget pentru proiectele derulate cu fonduri europene. Iar cheltuielile bugetare ar putea fi diminuate prin: reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, pentru oprirea risipei actuale; blocarea cheltuielilor de partid – suspendarea programului naţional de dezvoltare a infrastructurii şi a altor cheltuieli similare, care nu se fac decât prin clientela de partid; obligarea primului-ministru de a nu mai folosi fondul de rezervă al guvernului decât pentru situaţii de urgenţă (catastrofe naturale), în locul alocării de fonduri primarilor puterii; menţinerea actualei contribuţii la pilonul 2 de pensii (pensiile administrate privat); precum şi stimularea atragerii de fonduri europene, care să completeze fondurile interne şi care să ajungă în economie pentru crearea de noi locuri de muncă.
