Locuri de muncă, spitale mai bine dotate, drumuri fără gropi ori noi parcuri, sunt doar câteva dintre promisiunile candidaţilor la primărie, indiferent de campania electorală. Niciodată nu se spune însă şi cum vor fi acestea făcute.
Dacă există cu adevărat soluţii sau sunt doar simple vorbe, am încercat să aflăm de la Nicuşor Ciumacenco (PNL), candidat la funcţia de primar. Reporter: În urmă cu două luni, instanţa a decis să despăgubească cu 10.000 de euro familia unui copil muşcat de câini, în Galaţi.
Chiar nu poate fi rezolvată problema maidanezilor?
Nicuşor Ciumacenco: În 2008, când am devenit viceprimar, oraşul avea, conform statisticilor, 17.000 de câini comunitari. În urma măsurilor luate, la finalul mandatului meu, în 2012, mai erau 5.000. Din păcate, în prezent sunt peste 20.000. Problema câinilor comunitari obligă la o atenţie aparte şi poate fi soluţionată în colaborare cu asociaţiile de protecţia animalelor. Una din sursele de câini comunitari este dată de cei care stau la curte sau apartamente şi abandonează în spaţiul public puii nou-născuţi. Din această cauză, toţi câinii fără pedigree, indiferent dacă au sau nu stăpân, vor fi sterilizaţi gratuit, cu sprijinul primăriei şi al organizaţiilor de profil. Astfel vom stopa direct principala cale de înmulţire. Mai întâi, trebuie ridicaţi de pe stradă toţi câinii comunitari, lucru fezabil în 6 luni, cu 20 de echipe de câte 3 hingheri lucrând în două schimburi. Apoi, Primăria poate oferi ţarcuri pentru asociaţiile de proprietari care îşi asumă îngrijirea (inclusiv curăţenia spaţiului) câinilor din vecinătate; în sfârşit, se pot ridica adăposturi în afara oraşului, în parteneriat cu primăriile din zonele limitrofe, pentru câinii care nu sunt preluaţi de către asociaţii.
R.: Şi problemele de mediu au fost neglijate până acum de autorităţi!
N.C.: Există soluţii rapide, cum ar fi transformarea râpei dintre străzile Cloşca (Ţiglina I) şi Brăilei (cartier Dunărea) în parc, dotat cu pistă de atletism, terenuri de tenis, baschet, mini fotbal; la acest capitol, soluţia ne-o oferă tot finanţarea europeană prin POR (Programul Operaţional Regional), care pune la dispoziţie 1.387 mil de euro euro pentru "revitalizarea zonelor urbane (reconversia şi refuncţionalizarea terenurilor abandonate etc)". Mai am în vedere acordarea gratuită de gazon, arbuşti şi gard viu asociaţiilor de proprietari, în vederea înfrumuseţării spaţiilor verzi din jurul blocurilor.
R.: România a avut o capitală culturală europeană – Sibiul, alte oraşe aspiră la acest titlu (inclusiv Brăila). Galaţiul pare un oraş fără mari pretenţii în domeniu.
N.C.: Avem resursele umane şi financiare pentru a ne poziţiona drept centru cultural regional. Fondurile alocate sectorului cultural trebuie cheltuite în urma consultării cu factorii direct implicaţi. Se pot organiza concursuri pentru noi monumente publice şi se poate cumpăra artă locală atât pentru muzeele de profil cât şi pentru instituţiile publice. Să nu uităm că Galaţiul a avut personalităţi culturale de marcă, cum ar fi Nicolae Mantu sau Camil Ressu, pentru a da doar două exemple.
R.: Visăm la cultură de mare calitate în timp ce clădiri istorice de patrimoniu se dărâmă sub ochii noştri!
N.C.: Salvarea istoriei Galaţiului poate fi realizată şi prin prin renovarea monumentelor de arhitectură. Dacă ajung primar, voi începe cu refacerea cavoului Dr. Serfiotti din cartierul Fileşti, iar finanţarea se poate obţine prin Programul Operaţional Regional. Sunt disponibile 466.5 mil. de euro pentru "restaurarea, protecţia şi valorificarea patrimoniului cultural". Totodată, îmi propun reabilitarea Centrului Istoric, în perimetrul cuprins de străzile Traian, Brăilei, Cuza şi Basarabiei. Se poate proteja şi revigora perimetrul istoric din centrul oraşului, astfel încât să devină un punct de atracţie comercială şi de agrement; se poate accesa acelaşi program european ca mai sus dar şi o măsură din POR ce se referă la 466.5 mil euro pentru "restaurarea, protecţia şi valorificarea patrimoniului cultural"
R.: Nu doar cultural, dar şi din perspectiva agrementului Galaţiul are mult de suferit.
N.C.: Este adevărat, şi acest aspect poate fi remediat prin modernizarea stadionului Dunărea, a Plajei Dunărea şi a zonei Lacul Vânători. Ar fi necesară şi organizarea unui "sat pescăresc" pe malul râului Siret. În plus, de la Administraţia Domeniului Statului poate fi preluat Lacul Brateş şi transformat într-o bază sportivă şi de agrement la nivel european; ultimele patru puncte pot fi finanţate prin POR: acele 1.387 de mil. de euro destinate "revitalizării zonelor urbane (reconversia şi refuncţionalizarea terenurilor abandonate etc)". Se mai pot face, în parteneriat public/ privat, plimbări cu vaporaşul sau bărci rapide pe Siret şi Dunăre. Pentru acestea, se pot accesa fonduri europene prin POR - 118.9 mil. de euro pentru "valorificarea economică a potenţialului turistic cu specific local; infrastructură turistică publică de agrement".
(continuarea interviului în nr. din 20 mai)
