Locuri de muncă, spitale mai bine dotate, drumuri fără gropi ori noi parcuri, sunt doar câteva dintre promisiunile candidaţilor la primărie, indiferent de campania electorală. Niciodată nu se spune însă şi cum vor fi acestea făcute.
Dacă există cu adevărat soluţii sau sunt doar simple vorbe, am încercat să aflăm de la Nicuşor Ciumacenco (PNL), candidat la funcţia de primar.
Reporter: Transportul în comun este unul din punctele vulnerabile ale Galaţiului.
Nicuşor Ciumacenco: Problema transportului în comun şi cea a locurilor de parcare trebuie tratate dintr-o nouă perspectivă. În ultimii 20 de ani numărul maşinilor s-a înzecit, în timp ce numărulor locurilor de parcare nu a crescut. În plus, totul trebuie gândit şi dintr-o perspectivă ecologică.
Majoritatea măsurilor pot beneficia de fonduri europene prin Programul Operaţional Regional: se acordă 1.387 mil. euro pentru dezvoltarea transportului urban (căi de rulare/ piste de biciclişti/ achiziţie mijloace de transport ecologice/ electrice, etc.), beneficiari fiind autorităţile publice locale din mediul urban. Schimbarea fundamentală pe care o propun este transport public gratuit pentru cei cu buletin de Galaţi, odată cu mărirea taxei de parcare pentru autovehiculele proprietate personală. În paralel se păstrează un sistem rapid de transport cu maxi-taxi (câteva linii cu un număr redus de staţii).
Astfel, se reduce poluarea şi se fluidizează traficul şi chiar se poate face profit: în capitala Estoniei, Talinn (435.000 de locuitori) sistemul a fost introdus în 2013. 13.000 persoane care locuiau în oraş, dar erau, legal vorbind, rezidenţi ai altor localităţi din împrejurimi au ales în câteva luni să devină rezidenţi în Talinn, pentru a beneficia de transport gratuit. Acest fapt a adus la bugetul oraşului impozite de aprox. 10 milioane de euro. În prezent beneficiază de transport gratuit locuitorii a 3 oraşe din Estonia, 12 din Franţa, 2 din Germania, 6 din Cehia, 2 din Belgia, 2 din Suedia, 7 din Brazilia, 24 din SUA etc.
R.: Nu doar transportul, ci şi locurile de parcare sunt o problemă!
N.C.: Tocmai de aceea propun realizarea, în sistem public/ privat, a parcărilor auto etajate, subterane sau supraterane, de capacitate mică ori medie, în structuri uşoare, cu chirii moderate, în toate cartierele.
Mai propun un program de infrastructură rutieră „Bike Galaţi” – proiect destinat deplasării cu bicicleta în oraş (realizarea de piste de biciclete, parcări de biciclete), finanţat prin Programul Operaţional Regional (fonduri europene). Înparaleltrebuiecontinuatprocesul de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de transport şi de dotare cu noi mijloace de transport, dezvoltând în primul rând transportul ecologic (tramvaie, troleibuze);
R.: O eternă problemă şi o la fel de eternă promisiune electorală ţine de şoseaua de centură.
N.C.: Există o soluţie reală: fondurile europene. Finalizarea şoselei de centură şi sistematizarea intrărilor în oraş se pot face cu bani prin POR: există 1.068 mil. de euro pentru „construcţia / reabilitarea / modernizarea şoselelor de centură”. Mai este necesară reabilitarea şi modernizarea străzilor prin promovarea unor noi proiecte cu finanţare externă. De asemenea, trebuie benzi unice pentru mijloacele de transport în comun (autobuz, taxi).
R.: Peste 40.000 de gălăţeni nu au de patru ani apă rece, deşi majoritate nu sunt rău platnici. Când se va termina coşmarul lor?
N.C.: Toată lumea trebuie să aibă acces la apă, în secolul al XXI-lea. Există familii care au conexiune la internet, dar nu le curge nimic la robinet, şi aşa ceva este inacceptabil. Toată lumea trebuie rebranşată, în următoarele condiţii: în cazul cetăţenilor cu venituri modeste, voi asigura livrarea a 3 mc de apă rece lunar pentru fiecare persoană, astfel încât să fie evitată apariţia unor epidemii cauzată de lipsa de apă curentă.
Voi realiza reabilitarea termică şi contorizarea individuală (apă rece, caldă şi agent termic) a unui număr cât mai mare de consumatori. Astfel: se plăteşte doar cât se consumă; sunt debranşaţi doar rău platnicii; nu se mai fac debranşări în masă, care să afecteze şi bun platnici. Prin contorizări individuale, bun platnicii rămân în sistem, nu mai sunt debranşaţi din cauza rău platnicilor, încasările la regiile care furnizează serviciile cresc, iar debranşările abuzive sunt eliminate.
