Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parţial, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis pe Legea privind presemnalizarea prin panouri a maşinilor de poliţie cu radar, şeful statului considerând, printre altele, că prevederile nu au rolul de a duce la îmbunătăţirea siguranţei rutiere, informează Mediafax.
"Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art.109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, obiecţie formulată de Preşedintele României", se arată pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a CCR, publicată pe site-ul instituţiei.
Dezbaterea asupra acestei obiecţii a fost amânată de mai multe ori de către judecătorii Curţii Constituţionale.
Pe 27 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a depus la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate pe Legea privind presemnalizarea prin panouri a maşinilor de poliţie cu radar, adoptată de Parlament, a transmis Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă.
"Referitor la prevederea potrivit căreia «dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere şi care sunt poziţionate vizibil. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanţă maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive, de către poliţişti care nu poartă uniforme, cu înscrisuri şi însemne distinctive». De asemenea, alin. (6) din acelaşi articol al legii criticate dispune obligativitatea presemnalizării dispozitivelor radar utilizate în mod staţionar, prin panouri de atenţionare, instalate pe sensul de mers la o distanţă de 500 - 1.000 m în localitate, respectiv de 2.000 - 4.000 m în afara localităţilor", arată Klaus Iohannis în sesizare, susţinând că prevederile sunt neclare.
Astfel, transmite preşedintele, din formulare nu se înţelege clar dacă poziţionarea vizibilă se referă la autovehicule, la înscrisurile sau la însemnele distinctive ale poliţiei rutiere.
În plus, consideră Klaus Iohahnis, această soluţie legislativă se îndepărtează de la scopul instituirii normei, respectiv acela de a conduce la îmbunătăţirea siguranţei rutiere.
Pe 5 iulie, proiectul deputatului PNL, Florin Roman, potrivit căruia prezenţa maşinilor de poliţie cu radar va trebui presemnalizată prin panouri la o distanţă de 500 - 1.000 m în localitate, respectiv de 2.000 - 4.000 m în afara localităţilor, a fost adoptat de către Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Panoul care va atenţiona existenţa maşinilor cu radare vor trebui montate de administratorii drumurilor, la cererea poliţistului.
Alte schimbări arată că maşinile de poliţie trebuie să aibă la vedere inscripţionate pe maşini semnele Poliţiei Rutiere, dar şi că dispozitivele radar de tip pistol nu vor mai putea fi folosite la mai mult de zece metri de maşina de poliţie.
Grupul Poliţiştilor Rutieri i-a transmis o scrisoare deschisă preşedintelui, prin care i-au solicitat să nu promulge modificările OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice care face referire la semnalizarea radarelor şi spun că, dacă această lege va fi adoptată, vor muri peste 2.000 de persoane în 2019. Totodată, nu este clar dacă vizibilitatea trebuie raportată în vreun fel la distanţele de 500 şi 1.000 de metri în cazul amplasării dispozitivelor radar în localităţi, respectiv la distanţe între 2.000 şi 4.000 de metri în cazul amplasării dispozitivelor în afara localităţilor.
