Dacă privim puţin în urmă, vedem că nu întotdeauna dezbaterile electorale au schimbat soarta alegerilor prezidenţiale. Atunci când acestea au avut loc, a contat, desigur, carisma candidaţilor, dar şi calitatea partidelor sau alianţelor avute în spate, dar s-a întâmplat şi ca soarta alegerilor să fie decisă în ultima seară de campanie.
1990 - dezbatere la TVR
Primele alegeri parlamentare şi prezidenţiale din România, după evenimentele din decembrie 1989, au avut loc la 20 mai 1990, fiind, totodată, primele alegeri libere după mai bine de 50 de ani. Doar trei candidaţi s-au înscris în cursă: Ion Iliescu, din partea FSN, contestat întrucât era perceput ca un activist al PCR şi continuator al aceluiaşi sistem, Ion Raţiu din partea PNŢCD, reîntors în ţară din Marea Britanie, unde locuise timp de 50 de ani, şi Radu Câmpeanu, din partea PNL, reîntors de la Paris, unde ceruse azil politic în 1973. Ambii erau contestaţi din acest motiv.
În ultima zi a campaniei electorale, Televiziunea Română a reuşit să-i aducă la masa rotundă pe cei trei candidaţi la funcţia de preşedinte şi să le audă părerea. În cadrul dezbaterii, cei trei candidaţi au răspuns la întrebările puse de telespectatori aparţinând celor mai diferite categorii sociale. Deschizând dezbaterea, preşedintele Radioteleviziunii, Răzvan Theodorescu, a relevat că este pentru prima oară când în ţările Europei răsăritene se organizează o asemenea confruntare de opinii şi aptitudini în faţa unei naţiuni.
Pentru candidatul Frontului Salvării Naţionale, Ion Iliescu, au fost exprimate 12.232.498 voturi, ceea ce a reprezentat 85,07%.
1992 - CNA a stabilit programul apariţiilor televizate ale candidaţilor
Constituţia adoptată în 1991 a consacrat reinstaurarea democraţiei constituţionale în România, creând premisele pentru afirmarea unui regim politic pluralist. Numărul candidaţilor înscrişi oficial pentru alegerile prezidenţiale din 1992 s-a dublat faţă de 1990, ajungând la şase.
Pe 29 august, la sediul Senatului s-au purtat discuţii în urma cărora s-a stabilit programul campaniei electorale la televiziune şi radio pentru alegerile prezidenţiale. Consiliul Naţional al Audiovizualului a stabilit un program al apariţiilor televizate ale candidaţilor. Apariţiile radiodifuzate au avut loc, pe programul Radio România Actualităţi, săptămânal, de luni până vineri, între orele 19,00 şi 19,40, pe parcursul a 18 ediţii. În primele şase ediţii, dedicate, fiecare dintre ele, unuia dintre candidaţi, în ordinea primei trageri la sorţi pentru televiziune, au fost rezervate 10 minute pentru prezentarea personală, iar restul de 30 de minute pentru răspunsuri la întrebările adresate de ascultători şi aduse dinainte la cunoştinţa candidatului. Următoarele şase ediţii au fost constituite numai din răspunsuri la întrebările ascultătorilor. A urmat o tranşă de şase ediţii, în care candidaţii au participat la o discuţie cu moderatori din partea radioului, cărora li s-au adăugat trei-patru gazetari.
În zilele de 23 şi 24 septembrie, celor şase candidaţi li s-au acordat câte şapte minute pentru prezentarea unui ultim mesaj către alegători. Ordinea din aceste două ultime apariţii a fost stabilită conform celei de-a doua, respectiv a treia trageri la sorţi pentru televiziune. La 21 septembrie, între orele 18,30 şi 19,30 a avut loc, pe acest program, o emisiune cu participarea tuturor candidaţilor, la o discuţie pe tema problemelor tineretului, în prezenţa mediatorilor.
În primul tur de scrutin, de la 27 septembrie 1992, Ion Iliescu a obţinut 5.633.456 voturi, respectiv 47,34% din totalul voturilor valabil exprimate. Al doilea candidat, Emil Constantinescu (Convenţia Democrată Română) a întrunit 3.717.006 voturi, respectiv 31,24% din totalul voturilor valabil exprimate.
La al doilea tur de scrutin s-au prezentat la vot 12.153.810 alegători, respectiv 73,2% din electorat. Din totalul de voturi exprimate, 12.034.636, Ion Iliescu a obţinut 7.393.429, adică 61,43% din voturi.
1996 - Constantinescu n-a avut nevoie de dezbatere ca să câştige
Alegerile prezidenţiale din noiembrie 1996 s-au desfăşurat în conformitate cu Legea nr. 69 din 15 iulie 1992, care nu a prevăzut nicio modificare în raport cu Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990. 16 candidaţi s-a înscris în cursa prezidenţială.
În urma primului tur de scrutin, candidatul PDSR Ion Iliescu s-a plasat pe primul loc obţinând 32.25% din voturile valabil exprimate, în timp ce candidatul CDR, Emil Constantinescu, a obţinut 28.22%. În urma celui de-al doilea tur, Emil Constantinescu l-a surclasat pe Ion Iliescu cu un scor de 54,41% (7.057.906 de voturi).
2000 - dezbatere organizată de Fundaţia Konrad Adenauer
Au fost înregistrate 13 candidaturi pentru funcţia de preşedinte al României, la scrutinul din 26 noiembrie.
În urma centralizării rezultatelor votării, Ion Iliescu a primit 4.076.273 voturi, adică 36,35%; Corneliu Vadim Tudor a primit 3.178.293 voturi, adică 28,34%.
La 29 noiembrie s-a desfăşurat dezbaterea cu tema ''Democraţia între libertate şi răspundere - Decizia electorală versus algoritmul partidelor'', organizată de Fundaţia Konrad Adenauer. Concluzia discuţiilor a fost că partidele politice şi societatea civilă se vor găsi la 10 decembrie, la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, în faţa unui ''compromis istoric'', acela de a recunoaşte că PDSR şi Ion Iliescu ''sunt parte a jocului politic democratic din România''. ''Între două rele, îl alegi pe cel mai mic'', a spus preşedintele Alianţei Civice, Ana Blandiana, argumentând cu faptul că Ion Iliescu şi PDSR fac parte dintr-o clasă politică instruită, ''chiar dacă la Moscova'', spre deosebire de Corneliu Vadim Tudor şi formaţiunea sa politică, care nu sunt altceva decât ''reprezentanţii unei mafii'' şi a frustrărilor de sorginte ceauşistă cu tendinţe ''fasciste''.
Analistul politic Stelian Tănase a remarcat faptul că ''partidele politice nu plătesc pentru că au făcut reformă, ci pentru că n-au făcut'', votul de la 26 noiembrie fiind ''o mineriadă electorală reuşită''. Preşedintele Asociaţiei ''Pro Democraţia'', Cristian Pârvulescu, a explicat actuala ''fracturare în două'' a societăţii româneşti ca un avertisment împotriva ''partitocraţiei româneşti''. Această detaşare de realitate şi preocupare exclusivistă de ''percepţie şi nu de realitate'' a dus la ascensiunea lui Corneliu Vadim Tudor şi a formaţiunii sale, care ''nu este una politică, ci o mişcare care se alimentează şi care exploatează eşecurile actualei clase politice, care nu a reuşit să pătrundă în straturile de jos ale populaţiei urbane sau rurale''.
În cadrul celui de-al doilea tur de scrutin, din 10 decembrie 2000, Ion Iliescu a obţinut 6.696.623 voturi (66,83%).
2004 - confruntare la TVR, fixată de Birourile Permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului
Pe buletinul de vot pentru alegerea preşedintelui României figurau în primul tur 12 candidaţi. S-au "calificat" pentru turul doi Adrian Năstase din partea Uniunii PSD+PUR şi Traian Băsescu din partea Alianţei PNL-PD, cu 40,94% adică 4.278.864, respectiv 33,92% adică 3.545.236 din totalul voturilor valabile exprimate.
Cei doi candidaţi s-au întâlnit, faţă în faţă, o singură dată în cadrul unei dezbateri televizate, în toată campania electorală. Confruntarea, găzduită de TVR 1, a avut loc la 8 decembrie, în emisiunea „Destinaţia Cotroceni” şi a fost fixată în urma deciziei Birourilor Permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, de la 6 decembrie.
Rezultatele finale ale turului al doilea l-a dat câştigător pe Traian Băsescu, acesta obţinând 51,23%, adică 5.126.794 voturi.
2009 - dezbatere la Palatul Parlamentului, sub egida IPP
12 politicieni dornici să îşi adjudece fotoliul prezidenţial au intrat în cursa electorală. Traian Băsescu şi Mircea Geoană au participat în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin organizat la 6 decembrie. La 3 decembrie 2009, candidaţii s-au întâlnit într-o dezbatere televizată care a marcat confruntarea finală a campaniei electorale. Evenimentul a fost organizat la Palatul Parlamentului, sub egida Institutului de Politici Publice.
Dezbaterea a debutat cu prezentarea unor argumente prin care Băsescu şi Geoană au încercat, pe rând, să explice de ce românii ar trebui să îi voteze pentru funcţia supremă în stat. Candidatul Alianţei PSD+PC a declarat că a venit cu un proiect pentru dezvoltarea ţării şi că a demonstrat că poate să-i unească pe români şi să păstreze „un ton constructiv şi o abordare pozitivă". A adus în discuţie trei piloni pe care îi susţine: redefinirea modului în care funcţionează România, agricultura şi crearea de locuri de muncă. Geoană a ţinut să precizeze că alianţa sa cu liberalii, parafată la Timişoara, este una sinceră şi nu bazată pe interese politice. El şi-a manifestat speranţa ca Traian Băsescu să nu apeleze în cadrul dezbaterii la mijloace şi atacuri personale, „la modul în care a conceput campania electorală, care s-a bazat pe minciună, atacuri personale şi la familie".
La rândul său, Traian Băsescu a declarat că preşedinţia este un privilegiu şi o „uriaşă obligaţie" care l-a marcat zi de zi în cei cinci ani de mandat. Discursul său s-a axat pe susţinerea accelerată a reformei, în care „vocea românilor să fie auzită". Şeful statului a propus „o guvernare a politicienilor pentru politicieni". Băsescu a vorbit în discursul său de debut despre rivalii sociali-democraţi, cărora le-a adus acuzaţii că nu înţeleg priorităţile ţării şi îşi însuşesc privilegii politice. Candidatul susţinut de democrat-liberali a amintit de posibilitatea revenirii la guvernare a fostelor puteri comuniste şi a lui Ion Iliescu. Traian Băsescu le-a promis românilor că va trece de urgenţă rezultatul referendumului din 22 noiembrie privind reducerea numărului de parlamentari şi crearea unui parlament unicameral.
Abordările celor doi au fost presărate deseori, pe parcursul celor trei ore de dezbateri, cu atacuri şi acuze reciproce pe care prezidenţiabilii şi le-au lansat sistematic. Preşedintele a apreciat că structura de susţinere a lui Mircea Geoană în această campanie a fost legată de televiziunile lui Sorin Ovidiu Vântu, Dan Voiculescu şi intervenţiile publice ale lui Dinu Patriciu. Totuşi, principalul motiv al disputei s-a referit la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu şi la fostul şef al Gelsor, Nicolae Popa, arestat în Indonezia şi condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul FNI, pentru înşelăciune şi delapidare. Mircea Geoană a recunoscut că s-a întâlnit în seara precedentă dezbaterii cu Sorin Ovidiu Vântu, dar a menţionat că nu ştie nimic de Nicolae Popa. Geoană a adăugat că nu are niciun fel de relaţie cu niciun om 'mogul sau nemogul care să fie în afara principiilor şi a lucrurilor cinstite în această ţară''. Traian Băsescu a replicat că respectul pentru români constă în a nu le spune miniciuni.
Cei doi candidaţi la prezidenţiale au jurat cu mâna pe o Biblie pusă la dispoziţie de moderatorul Robert Turcescu. În timp de Mircea Geoană a jurat că nu a promis avantaje lui Patriciu, Vântu şi Voiculescu, Traian Băsescu a jurat că „nu a lovit un copil nici în plex, nici cu pumnul în faţă".
În încheiere, prezidenţiabilii şi-au oferit reciproc cadouri. Traian Băsescu le-a dăruit trandafiri albi Mihaelei Geoană şi Cristianei Copos, susţinătoare ale social-democratului, iar contracandidatului său i-a oferit un coş cu produse româneşti. Geoană i-a dat lui Băsescu două cărţi: „Codul bunelor maniere astăzi" şi „Încredere'', ultima din ele scrisă de însuşi liderul PSD.
Traian Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale, obţinând 5.275.808 voturi, adică 50,33%.
