Corbii excelează prin inteligenţă, acest lucru nemaifiind o noutate, însă o cercetare efectuată recent a demonstrat că aceste păsări sunt capabile să îşi facă planuri de viitor, aşa cum procedează oamenii, informează Xinhua.
Experimentele realizate de o echipă de oameni de ştiinţă din Suedia au relevat că aceste păsări pot plănui din timp anumite tipuri de evenimente şi că renunţă de bunăvoie la o recompensă imediată pentru a beneficia de una mai bună în viitor.
Acest tip de planificare a fost considerată în trecut o capacitate specifică oamenilor şi maimuţelor mari, se precizează în studiul publicat la sfârşitul săptămânii trecute în jurnalul american ''Science''.
Anterior, corbii şi alţi membri ai familiei corvide au demonstrat în cadrul experimentelor că sunt capabili să depoziteze alimente pentru a le consuma mai târziu. Însă unii oameni de ştiinţă au considerat că acest comportament este diferit de modul de planificare manifestat de maimuţe susţinând că nu este decât o adaptare specifică acumulării de hrană.
În cadrul studiului recent, cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au provocat corbii să rezolve sarcini prin activităţi cu care nu se confruntă în sălbăticie, precum utilizarea uneltelor şi trocul.
Mai întâi, corbii au fost dresaţi să dea drumul unei unelte rudimentare, precum o pietricică, printr-un tub opac într-o cutie tip puzzle, acest fapt declanşând eliberarea unei recompense printr-o deschizătură din partea de jos a recipientului. Ulterior, cutia şi piatra au fost îndepărtate. O oră mai târziu, corbii primeau o pietricică şi mai multe obiecte menite să le distragă atenţia, precum o rotiţă din lemn, o bilă de lemn, o ţeavă de metal şi o maşinuţă de jucărie. Cincisprezece minute mai târziu păsărilor le era prezentată din nou cutia. Aproape toţi corbii au optat pentru pietricică, iar după ce le era prezentată cutia foloseau această unealtă pentru a deschide sertarul recipientului, rata de succes fiind de 86%.
Oamenii de ştiinţă au repetat experimentul după un interval de 17 ore oferindu-le corbilor din nou cutia, iar rata de succes a fost de 88,8%.
O rată ridicată de succes a fost înregistrată în cadrul unor experimente similare în care corbii au ales un obiect pe care mai apoi l-au dat la schimb pentru recompensă.
Chiar şi atunci când corbii ştiau că trocul avea să aibă loc a doua zi, ei alegeau şi stocau obiectele pe care le puteau oferi la schimb. ''Pentru a putea rezolva asemenea sarcini sunt necesare abilităţi cognitive care acţionează concertat, cum ar fi capacităţi inhibante şi diverse tipuri de memorie'', a explicat într-un comunicat autorul studiului, Mathias Osvath, profesor asociat de zoologie cognitivă la universitatea amintită.
''Acei corbi demonstrează funcţii similare şi le combină în moduri similare celor demonstrate de maimuţe în ciuda faptului că ultimul lor strămoş comun a trăit acum 320 de milioane de ani, demonstrând că evoluţiei îi place să perpetueze bunele practici'', a concluzionat Osvath, citat de Xinhua.
