Mutaţiile suferite de două gene ar putea să explice marea sociabilitate a câinilor şi domesticirea lor mult mai bine decât o face teoria potrivit căreia caracterul sociabil al acestor patrupede a fost dobândit în urma contactului cu oamenii, potrivit cercetătorilor americani, informează AFP.Mutaţiile suferite de două gene ar putea să explice marea sociabilitate a câinilor şi domesticirea lor mult mai bine decât o face teoria potrivit căreia caracterul sociabil al acestor patrupede a fost dobândit în urma contactului cu oamenii, potrivit cercetătorilor americani, informează AFP.Cercetătorii de la universităţile Princeton şi Oregon s-au concentrat pe studierea a 29 gene dintr-o regiune a unui cromozom cunoscut pentru faptul că joacă un rol în sociabilitatea canină.Studiul lor a fost publicat în revista americană Science Advances.Suprimarea a două dintre acele gene din aceeaşi regiune a ADN-ului uman este responsabilă cu apariţia sindromului Williams-Beuren, o boală genetică rară, caracterizată în special prin comportamente hiper-sociabile şi prin alte probleme de sănătate.La câini, mutaţiile aceloraşi gene (GTF2I şi GTF2IRD1) par să se afle la originea hiper-sociabilităţii, un factor cheie al domesticirii lor, care îi diferenţiază de lupii din care provin."Aceste rezultate ar putea oferi o explicaţie pentru comportamente diferite observate la lupi şi câini, care facilitează la cei din urmă coexistenţa cu oamenii", a declarat Bridget vonHoldt, profesor de biologie la Universitatea Princeton, coautoare a studiului.
Câini şi lupi
Pentru această cercetare, oamenii de ştiinţă americani au combinat studii genetice şi comportamentele manifestate de 16 câini şi 8 lupi domesticiţi şi crescuţi în captivitate.Cercetătorii au analizat ADN-ul şi comportamentele acestor animale, dar şi o serie de date provenind din studii realizate pe o varitate a raselor canine.Autorii au evaluat comportamentele câinilor şi lupilor obligând animalele să participe la diverse exerciţii, pentru a le testa gradul de sociabilitate, dar şi abilităţile lor de a deschide cutii pentru a avea acces la diverse alimente gustoase, singuri sau în prezenţa unui om pe care nu îl văzuseră niciodată până atunci.Câinii au dovedit o atenţie sporită faţă de stimulările sociale şi au manifestat un interes vădit pentru oamenii străini, petrecând cea mai mare parte a timpului privind persoana care participa la test alături de ei, spre deosebire de lupi, care au ignorat acea persoană.Cercetarea reprezintă o premieră în domeniul cercetărilor genetice care încearcă să găsească originea comportamentelor complexe, afirmă profesoara Bridget vonHoldt.Biologul Adam Boyko, profesor la facultatea de medicină veterinară de la Universitatea Cornell, expert în genetica canină, a subliniat că noul studiu este o cercetare "cu adevărat interesantă şi importantă".
Domesticiţi în urmă cu 20.000 — 40.000 de ani
"Ar putea fi unul dintre primele studii care au identificat variaţiile genetice specifice care au fost importante pentru transformarea lupilor în câini", a adăugat acelaşi om de ştiinţă, care nu a luat însă parte la realizarea cercetării.Dar, afirmă el, studiul a fost făcut pe un număr mic de animale şi ar trebui realizate cercetări pe un grup mai mare şi mai divers de câini, pentru ca rezultatele să poată fi confirmate.Potrivit unui studiu publicat marţi în revista britanică Nature Communications, toţi câinii ar descinde din aceeaşi populaţie de lupi care au fost domesticiţi în urmă cu 20.000 — 40.000 de ani.
