Uşor de recunoscut prin talia foarte mare şi expresia sa ''tristă'', câinele Saint-Bernard este inteligent, prietenos, răbdător, loial, fiind, ca atare, un excelent animal de companie.
Ţara sa de origine este Elveţia, unde câinii Saint-Bernard au fost folosiţi de-a lungul timpului la vânătoare, la operaţiuni de salvare, de căutare şi de pază, conform site-ului www.toateanimalele.ro.
Istoricul acestei rase nu este pe deplin cunoscut. Cel mai probabil, rasa Saint Bernard a rezultat din încrucişarea câinilor nativi din regiunile alpine elveţiene cu exemplare de molosi asiatici aduşi aici de legiunile romane.
Saint-Bernard-ul este cunoscut de secole ca un câine salvator de vieţi omeneşti. Numele de ''Saint-Bernard'' provine de la o trecătoare din Alpi care face legătura între Elveţia şi Italia, denumită astfel în amintirea călugărului Bernard de Menthon, care a trăit în secolul al XI-lea şi care a întemeiat aici un refugiu pentru călătorii surprinşi de vremea rea. În secolul al XVIII-lea, călugării care continuau activitatea începută de Bernard de Menthon au început să folosească în operaţiunile de ajutorare câini din rasa Saint-Bernard, care au dovedit o abilitate extraordinară în găsirea persoanelor dispărute.
Un astfel de câine Saint-Bernard folosit de călugări pentru a-i găsi pe oamenii rătăciţi în munţi a fost Barry. Despre Barry, care a trăit la refugiu între 1800-1814, se spune că a salvat de-a lungul timpului 40 de oameni. După moarte, trupul lui a fost împăiat, iar astăzi poate fi văzut la Muzeul de Istorie Naturală din Berna. Câinii Saint-Bernard sunt folosiţi şi în prezent în misiuni de salvare. În onoarea lui Barry a fost creată Fundaţia Barry.
Pui de Saint Bernard la vârsta de cinci săptămâni, alături de mama sa, la Fundaţia Barry Foundation din Martigny, Elveţia; 2 mai 2017
Saint Bernard-ul are un corp puternic şi musculos, cu un cap mare, rotund, şi o coadă lungă şi stufoasă. Greutatea medie a câinelui adult poate fi cuprinsă între 65 — 120 kg, iar înălţimea între 70-90 cm în cazul masculilor, respectiv 65-80 cm în cazul femelelor, conform sursei amintite. Blana poate fi de două feluri, netedă sau aspră, iar culorile acesteia reprezintă, de obicei, un amestec brun-roşcat cu alb şi negru.
Sunt câini uşor de dresat, dar este foarte important ca atât dresarea cât şi socializarea să se facă încă de când sunt pui.
Saint Bernard-ul este un câine răbdător şi ascultător, fiind potrivit şi pentru familiile cu mulţi copii. Este tolerant cu copiii, pe care îi iubeşte şi îi protejează, şi poate fi un bun câine de pază.
Fiind foarte energici, au nevoie de un spaţiu suficient de mare pentru mişcare. Cel mai bine pot fi crescuţi într-o curte, dar pot fi ţinuţi şi într-un apartament, cu condiţia să li se asigure zilnic mişcarea necesară. Trebuie ţinut cont, de asemenea, de faptul că tolerează foarte greu temperaturile ridicate.
Au un simţ al mirosului extrem de fin, astfel încât pot să găsească oameni îngropaţi sub zăpadă chiar şi la câţiva metri adâncime.
Din punct de vedere al sănătăţii, cele mai întâlnite afecţiuni sunt displazia de şold, torsiunea gastrică, cancerul osos, diverse afecţiuni dermatologice sau ale ochilor.
Media de vârstă pe care o pot atinge câinii Saint-Bernard este de 8 — 10 ani.
