Ministrul Agriculturii şi secretarul de stat pentru politici agricole se contrazic asupra restituirii banilor. Bruxelles-ul a anunţat zilele trecute că Bucureştiul trebuie să restituie 46,3 milioane de euro pentru cheltuirea incorectă a fondurilor agricole şi pentru întârzieri de plăţi. Din această sumă, 41,7 ar urma să revină la bugetul Uniunii Europene din cauza unor deficienţe ale sistemelor LPIS (sistemul de identificare a parcelelor agricole şi GIS (sistemul de informaţii geografice), ale controalelor financiare şi pentru modul ineficient în care au fost aplicate sancţiuni. Pentru plăţi întârziate aferente anului 2008, Bucureştiul va restitui alte 4,6 milioane de euro. Referitor la comunicatul Comisiei Europene, reprezentanţii Ministerului Agriculturii s-au contrazis în declaraţii. Ministrul Agriculturii şi al Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, a declarat că "decizia Comisiei Europene este executorie. România a epuizat toate instrumentele de contestaţie puse la dispoziţie de legislaţia comunitară, adică întâlnirile bilaterale între autorităţile române şi Comisia Europeană şi procedura de conciliere". Sumele se vor opri automat din viitoarele cheltuieli aferente Fondului European de Garantare Agricolă, efectuate de România. "Autorităţile române au convenit cu Comisia Europeană reţinerea eşalonată a acestei sume, în trei transe egale, respectiv în lunile ianuarie ale anilor 2011, 2012 şi 2013", a mai precizat Valeriu Tabără.
Pe de altă parte, Adrian Rădulescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a declarat că "România ar fi putut merge la Curtea Europeană de Justiţie pentru a negocia o scădere a sumei de penalizare. S-a luat însă decizia politică de a accepta decizia Comisiei Europene". Rădulescu a mai spus că nu este de acord cu hotărârea ministerului. "Puteam negocia ca să mai tragem procentul în jos. Măcar mai trăgeam de timp. Una este să plăteşti o penalizare acum şi alta peste câţiva ani. Ai timp să mai strângi ceva bani", a spus secretarul de stat. În 2008, România a avut probleme şi cu fondurile de pre-aderare, raportând un numar-record de 246 de cazuri de nereguli şi suspiciuni de fraudă.
Pe de altă parte, Adrian Rădulescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a declarat că "România ar fi putut merge la Curtea Europeană de Justiţie pentru a negocia o scădere a sumei de penalizare. S-a luat însă decizia politică de a accepta decizia Comisiei Europene". Rădulescu a mai spus că nu este de acord cu hotărârea ministerului. "Puteam negocia ca să mai tragem procentul în jos. Măcar mai trăgeam de timp. Una este să plăteşti o penalizare acum şi alta peste câţiva ani. Ai timp să mai strângi ceva bani", a spus secretarul de stat. În 2008, România a avut probleme şi cu fondurile de pre-aderare, raportând un numar-record de 246 de cazuri de nereguli şi suspiciuni de fraudă.
