doptarea monedei unice europene trebuie stabilită în urma unei analize cost - beneficiu şi nu pentru că este la modă, iar românii trebuie să înţeleagă că, dacă vor să trăiască precum nemţii, trebuie să muncească la fel ca ei, susţine economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, care a precizat că aderarea la zona euro este legată de creşterea economică, iar aceasta nu poate fi obţinută prin relaxare fiscală şi monetară.
\"Dacă numai prin politici monetare şi fiscale relaxate s-ar obţine creştere economică, atunci Zimbabwe ar trebui sa aibă cea mai mare creştere economică pentru că ei au cea mai relaxată politică monetară. Problema este că, secole întregi de management economic arată că nu prin politici fiscale şi monetare laxe se obţine creştere economică. Ceea ce agravează problematica în momentul de faţă este că în lume există un trend general care spune că asta e calea cea bună. (...) Şi dacă economişti din toată lumea spun asta, şi ai noştri decidenţi spun că de ce să nu creadă chestia asta!”, a afirmat Lazea la o conferinţă pe tema aderării la zona euro, precizând că vorbeşte în nume personal.
Pe de altă parte, el a menţionat că situaţia statelor este diferită, iar România nu se poate compara cu ţările puternice, care au deţinut imperii, precum Marea Britanie sau China, acestea având posibilitatea să-şi acopere datoriile interne prin active deţinute în străinătate. \"Dacă însă tu (România — n.r.) eşti debitor net şi n-ai imperii, despre ce vorbim?\", a întrebat retoric Lazea, referindu-se la proiectul de Cod Fiscal aflat în dezbatere publică, care conţine numeroase măsuri de relaxare fiscală.
Referitor la adoptarea monedei unice europene, Valentin Lazea a precizat că decizia ar trebui luată în urma unei analize cost-beneficiu, nu pentru că este la modă, iar procesul este strâns legat de creşterea economică şi reformele structurale.
În opinia sa, România are nevoie de o perioadă de minim şase ani cu creştere economică de două puncte procentuale peste media din zona euro pentru a atinge nivelul PIB/locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare din statele cele mai sărace care au aderat la zona euro, respectiv 60% din media UE, la finele anului trecut indicatorul situându-se la 54% din media UE.
El a precizat că, pentru aderarea la zona euro în 2019, obiectiv anunţat de autorităţile române în urmă cu un an, România ar trebui să intre la începutul anului viitor în anticamera zonei euro, respectiv în mecanismul ratelor de schimb (ERM-2). \"Ca să intrăm în 2019 în zona euro, ar trebui ca la începutul anului viitor să intrăm în mecanismul ERM-2 şi văd că nu se întâmplă nimic. Chiar dacă este târziu, ar mai fi încă timp\", a menţionat economistul.
Lazea a atras atenţia că odată ce România intră în zona euro, reformele structurale nu mai pot fi relaxate niciodată, întrucât altfel se ajunge în situaţia Greciei sau a Portugaliei. \"Rezultă că, în România, este necesară o schimbare culturală profundă la toate nivelurile societăţii. Dacă românii vor să trăiască precum nemţii, trebuie să gândească la fel ca ei, să muncească la fel ca ei. (...) Întrebarea care se pune este dacă România vrea să facă parte din grupul ţărilor performante sau din cel al statelor sub-performante, alături de Grecia sau altele? Atunci trebuie să întrebi publicul: vreţi să trăiţi ca nemţii? Ştiţi că dacă vreţi să trăiţi ca nemţii, nu puteţi să munciţi ca grecii!\", a punctat Lazea. El a adăugat că, odată intraţi în zona euro, \"trebuie să jucăm în Liga Campionilor, nu mai putem juca în Liga Naţională\"
În acest context, el a atras atenţia că, pentru a avea o economie performantă, Guvernul trebuie să ia măsuri nepopulare de reformă, care trebuie bine explicate publicului, cu accent pe beneficii. \"Un Guvern care doreşte să promoveze serios reforme structurale trebuie să îndeplinească trei condiţii: să aibă convingerea internă privind necesitatea reformelor, să comunice în permanenţă cu societatea despre scopul final al reformelor şi să coalizeze grupurile care vor câştiga de pe urma reformelor\", a explicat Lazea.
