Odată cu Revoluţia din decembrie 1989, după care preţurile au fost liberalizate şi economia de piaţă a adus o avalanşă de produse, românii au început să consume, intrând chiar într-o vrie a consumului în anii de boom economic, cei care au precedat venirea crizei financiare.
Toată această escapadă a consumului a fost posibilă la început datorită economiilor multor familii de români, iar mai târziu datorită extinderii progresive a creditării. Acest avans al împrumuturilor bancare a culminat cu creditele cu buletinul, care erau împrumuturi de nevoi personale, cel mai frecvent pentru achiziţionarea diverselor dotări pentru locuinţă, precum electronice, electrocasnice sau mobilă, pentru care nu trebuiau prezentate acte doveditoare ale unui loc de muncă sau ale unui venit oficial.
Acest fenomen i-a făcut pe mulţi români să uite de ziua de mâine, preferând să trăiască pe datorie. În acest fel s-a ajuns ca în câteva judeţe din România volumul creditelor bancare să fie de peste două ori mai mare decât sumele economisite în depozite la bănci. În această situaţie delicată se află cinci judeţe din ţară, potrivit datelor privind creditele şi depozitele în profil teritorial din luna martie a acestui an, publicate ieri de Banca Naţională a României (BNR).
Cea mai gravă este situaţia din judeţul Iaşi, unde valoarea creditelor totale, cuprinzându-le atât pe cele în lei, cât şi pe cele în valută, este de două ori şi jumătate mai mare decât valoarea depozitelor totale: 7,41 miliarde lei credite versus 3 miliarde lei depozite.
Pe poziţia a doua se situează judeţul Bihor, cu un raport de 2,25. În acest judeţ din nordul ţării, oamenii au credite totale în valoare de 6,34 miliarde lei, în timp ce depozitele totale se cifrează la 2,82 miliarde lei.
Urmează judeţul Gorj, cu un raport dintre credite şi depozite de 2,1. Oltenii din acest judeţ au împrumuturi totale de 2,31 miliarde lei şi depozite la termen în valoare de 1,09 miliarde lei. Urmează judeţul Mehedinţi, unde populaţia are de două ori mai multe credite decât depozite. Astfel, dacă economiile localnicilor la bănci sunt de 721,3 milioane lei, valoarea creditelor totale se ridică la 1,46 miliarde lei. Top 5 este încheiat de judeţul Giurgiu, cu un raport apropiat celui din Mehedinţi. Giurgiuvenii au credite în valoare de 907,5 milioane lei şi depozite ce însumează aproape 450 milioane lei.
În clasamentul primelor zece judeţe după cel mai nefericit raport dintre credite şi depozite mai intră Satu Mare (raport de 1,96), Dolj (1,92), Timiş (1,85), Botoşani (1,82) şi Braşov (1,76).
Media pe ţară este un raport de 1,38, în condiţiile în care creditele totale ale populaţiei se cifrau, în luna martie, la 219,25 miliarde lei, iar depozitele erau de 158,59 miliarde lei.
