Potrivit Hurriyet Daily News, amiralul american a fost întrebat de jurnalişti despre planurile SUA de a instala o staţie radar în Turcia, ca parte a scutului antirachetă destinat să apere sudul Europei de o eventuală ameninţare iraniană. "NATO crede că această arhitectură de apărare antirachetă este un element foarte important care trebuie implementat şi care trebuie să evolueze cu timpul", a răspuns amiralul. El a precizat că au fost discuţii în cadrul NATO pentru a include Turcia, Bulgaria şi România ca părţi ale acestei arhitecturi de apărare antirachetă adaptivă în etape şi pentru a vedea dacă există sprijin pentru instalaţiile şi echipamentele acestei arhitecturi globale. "Aceste discuţii continuă", a mai spus Mullen, precizând totuşi că subiectul nu a fost abordat în covorbirile avute vineri şi sâmbătă la Ankara.
România a început deja în urmă cu câteva luni negocierile cu Statele Unite pentru amplasarea unor baterii de interceptori tereştri în cadrul scutului antirachetă, în timp ce Bulgaria şi-a exprimat la rândul ei dorinţa de a se alătura scutului antirachetă. Preşedintele Traian Băsescu spunea miercuri, la reuniunea anuală a diplomaţiei române, că acordul privind scutul antirachetă ar trebui finalizat până la summitul NATO de la Lisabona (din noiembrie), unde România "ar trebui să insiste ca scutul antirachetă să devină o realitate NATO, nu numai a relaţiilor bilaterale, spre exemplu, SUA-România".
Turcia are însă dezacorduri cu Statele Unite în ceea ce priveşte abordarea faţă de Iran, insistând asupra unei soluţii diplomatice în privinţa controversatului program nuclear al Teheranului, în timp ce Washingtonul este în favoarea sancţiunilor. Potrivit presei israeliene, vizita amiralului Mike Mullen în Turcia a urmărit să ceară Ankarei să dea o mână de ajutor comunităţii internaţionale pentru a împiedica ambiţiile nucleare ale Iranului.
SUA au nevoie de sprijinul militar al Turciei, ţară care se învecinează cu Irakul şi Iranul şi care are 1.700 de soldaţi trimişi în Afganistan. Mullen a lăudat, de altfel, contribuţia Turciei în Afganistan, însă a negat că a venit la Ankara pentru a cere şi mai multe trupe. El a negat, de asemenea, speculaţiile potrivit cărora a venit la Ankara pentru a-i cere să permită evacuarea via Turcia a echipamentului militar greu desfăşurat de Statele Unite în Irak.
Şi Financial Times scrie că vizita lui Mullen este destinată atenuării diferendelor apărute în relaţia SUA-Turcia, mai ales după ce Turcia a întrerupt cooperarea militară cu Israelul şi s-a opus, în iunie, la ONU sancţiunilor împotriva Iranului, ceea ce a dezamăgit administraţia americană şi a nemulţumit mai mulţi membri ai Congresului.
Luna trecută, preşedintele Barack Obama i-a transmis premierului Reçep Tayyip Erdogan că Anakara păstrează şanse mici de a mai achiziţiona armele americane pe care şi le doreşte, dacă nu îşi schimbă poziţia în privinţa Israelului şi Iranului. Postul de ambasador al Statelor Unite la Ankara este vacant, după ce Senatul a amânat confirmarea numirii lui Francis Joseph Ricciardone, considerat un candidat "prea blând", incapabil de a pune presiune asupra guvernului turc.
România a început deja în urmă cu câteva luni negocierile cu Statele Unite pentru amplasarea unor baterii de interceptori tereştri în cadrul scutului antirachetă, în timp ce Bulgaria şi-a exprimat la rândul ei dorinţa de a se alătura scutului antirachetă. Preşedintele Traian Băsescu spunea miercuri, la reuniunea anuală a diplomaţiei române, că acordul privind scutul antirachetă ar trebui finalizat până la summitul NATO de la Lisabona (din noiembrie), unde România "ar trebui să insiste ca scutul antirachetă să devină o realitate NATO, nu numai a relaţiilor bilaterale, spre exemplu, SUA-România".
Turcia are însă dezacorduri cu Statele Unite în ceea ce priveşte abordarea faţă de Iran, insistând asupra unei soluţii diplomatice în privinţa controversatului program nuclear al Teheranului, în timp ce Washingtonul este în favoarea sancţiunilor. Potrivit presei israeliene, vizita amiralului Mike Mullen în Turcia a urmărit să ceară Ankarei să dea o mână de ajutor comunităţii internaţionale pentru a împiedica ambiţiile nucleare ale Iranului.
SUA au nevoie de sprijinul militar al Turciei, ţară care se învecinează cu Irakul şi Iranul şi care are 1.700 de soldaţi trimişi în Afganistan. Mullen a lăudat, de altfel, contribuţia Turciei în Afganistan, însă a negat că a venit la Ankara pentru a cere şi mai multe trupe. El a negat, de asemenea, speculaţiile potrivit cărora a venit la Ankara pentru a-i cere să permită evacuarea via Turcia a echipamentului militar greu desfăşurat de Statele Unite în Irak.
Şi Financial Times scrie că vizita lui Mullen este destinată atenuării diferendelor apărute în relaţia SUA-Turcia, mai ales după ce Turcia a întrerupt cooperarea militară cu Israelul şi s-a opus, în iunie, la ONU sancţiunilor împotriva Iranului, ceea ce a dezamăgit administraţia americană şi a nemulţumit mai mulţi membri ai Congresului.
Luna trecută, preşedintele Barack Obama i-a transmis premierului Reçep Tayyip Erdogan că Anakara păstrează şanse mici de a mai achiziţiona armele americane pe care şi le doreşte, dacă nu îşi schimbă poziţia în privinţa Israelului şi Iranului. Postul de ambasador al Statelor Unite la Ankara este vacant, după ce Senatul a amânat confirmarea numirii lui Francis Joseph Ricciardone, considerat un candidat "prea blând", incapabil de a pune presiune asupra guvernului turc.
