"Comisia aşteaptă informaţii detaliate de la autorităţile franceze pentru a vedea dacă şi în ce măsură măsurile de siguranţă cerute de directiva privind libera circulaţie au fost aplicate în recentele cazuri', se menţionează în document.
Raportul de 25 de pagini, semnat de comisarii europeni Reding (justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie), Malmstrom (afaceri interne) şi Andor (ocuparea forţei de muncă şi incluziune socială), cere o 'clarificare' deplină asupra repatrierilor operate de autorităţile franceze, măsuri în cadrul cărora fiecare adult a primit 300 de euro şi fiecare copil 100 de euro.
"Simplul fapt că o sumă unică este plătită unor cetăţeni UE în cazul revenirii (în ţările de origine) nu este suficient pentru a considera că aceste repatrieri depăşesc principiile liberei circulaţii în Uniunea Europeană', se menţionează în raport.
În calitate de cetăţeni ai UE, etnicii romi pot fi expulzaţi numai în urma primirii unei decizii 'scrise, deplin justificate şi deschise apelului' şi trebuie să li se acorde cel puţin o lună pentru a pleca. De asemenea, Comisia subliniază că legislaţia UE nu permite "expulzări colective' chiar dacă cei vizaţi au depăşit perioada de 3 luni în care pot staţiona într-un stat membru fără a trebui să se înregistreze la autorităţile locale.
Expulzările de etnici romi din Franţa şi dezafectarea taberelor de nomazi au început în luna august. Până la finalul lunii, autorităţile franceze au evacuat 128 de astfel de aşezări şi au repatriat 979 de cetăţeni români şi bulgari.
Atitudinea CE în acest caz a fost salutată de unii eurodeputaţi. 'Sunt mulţumită să văd că aceasta este una din rarele ocazii în care Comisia îşi face treaba în ce priveşte consolidarea normelor UE. În alte cazuri de încălcare a drepturilor fundamentale, Comisia a ezitat să intervină', a spus eurodeputata olandeză Sophie in't Veld, vicepreşedinte al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE).
Rămâne de văzut care va fi poziţia Popularilor Europeni (PPE) în acest dosar, în condiţiile în care săptămâna viitoare Parlamentul European va dezbate şi supune la vot o rezoluţie care ar urma să critice acţiunile guvernului francez. În cazul adoptării ei, rezoluţia ar trimite un semnal politic indirect cu privire la măsurile promovate de preşedintele francez Nicolas Sarkozy.
Raportul de 25 de pagini, semnat de comisarii europeni Reding (justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie), Malmstrom (afaceri interne) şi Andor (ocuparea forţei de muncă şi incluziune socială), cere o 'clarificare' deplină asupra repatrierilor operate de autorităţile franceze, măsuri în cadrul cărora fiecare adult a primit 300 de euro şi fiecare copil 100 de euro.
"Simplul fapt că o sumă unică este plătită unor cetăţeni UE în cazul revenirii (în ţările de origine) nu este suficient pentru a considera că aceste repatrieri depăşesc principiile liberei circulaţii în Uniunea Europeană', se menţionează în raport.
În calitate de cetăţeni ai UE, etnicii romi pot fi expulzaţi numai în urma primirii unei decizii 'scrise, deplin justificate şi deschise apelului' şi trebuie să li se acorde cel puţin o lună pentru a pleca. De asemenea, Comisia subliniază că legislaţia UE nu permite "expulzări colective' chiar dacă cei vizaţi au depăşit perioada de 3 luni în care pot staţiona într-un stat membru fără a trebui să se înregistreze la autorităţile locale.
Expulzările de etnici romi din Franţa şi dezafectarea taberelor de nomazi au început în luna august. Până la finalul lunii, autorităţile franceze au evacuat 128 de astfel de aşezări şi au repatriat 979 de cetăţeni români şi bulgari.
Atitudinea CE în acest caz a fost salutată de unii eurodeputaţi. 'Sunt mulţumită să văd că aceasta este una din rarele ocazii în care Comisia îşi face treaba în ce priveşte consolidarea normelor UE. În alte cazuri de încălcare a drepturilor fundamentale, Comisia a ezitat să intervină', a spus eurodeputata olandeză Sophie in't Veld, vicepreşedinte al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE).
Rămâne de văzut care va fi poziţia Popularilor Europeni (PPE) în acest dosar, în condiţiile în care săptămâna viitoare Parlamentul European va dezbate şi supune la vot o rezoluţie care ar urma să critice acţiunile guvernului francez. În cazul adoptării ei, rezoluţia ar trimite un semnal politic indirect cu privire la măsurile promovate de preşedintele francez Nicolas Sarkozy.
