Eficienţa resurselor din România este scăzută, economia circulară subdezvoltată, în timp ce nivelurile de reciclare şi compostare se află mult sub media europeană, se arată într-un raport al Comisiei Europene de evaluare a punerii în aplicare a politicilor Uniunii Europene de mediu în statele membre.
"Tranziţia economiilor de la o structură lineară la una circulară oferă oportunitatea de a le reinventa şi de a le face mai durabile şi competitive. Astfel, putem stimula investiţiile şi putem aduce beneficii atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung pentru economie, mediu şi cetăţeni. Eficienţa resurselor din România este scăzută, iar economia circulară este subdezvoltată. În 2015, 'productivitatea resurselor' a fost una dintre cele mai scăzute din UE, înregistrând 0,31 euro/kg faţă de media Uniunii 2 euro/kg. România încă nu a adoptat un program de politici naţionale pentru o economie circulară, cu toate că are câteva iniţiative care vin în sprijinul tranziţiei spre o economie circulară", se menţionează în document.
Potrivit raportului, România are niveluri de reciclare şi compostare foarte scăzute, respectiv 16%, faţă de media europeană de 44%, precum şi rate ridicate de depozitare a deşeurilor.
În ceea ce priveşte starea de conservare a speciilor protejate, documentul Comisiei Europene precizează că aceasta este inadecvată în 67,19% dintre cazuri, favorabilă în proporţie de 19%, necunoscută (8,42%) şi, nu în ultimul rând, nefavorabilă (5%).
La capitolul "Calitatea aerului" se menţionează că, în România, "emisiile de poluanţi atmosferici din România au scăzut semnificativ" şi "se încadrează în plafoanele naţionale de emisie aplicabile în prezent".
"Aceste tendinţe trebuie să continue dacă se doreşte ca România să se conformeze şi în ceea ce priveşte calitatea aerului. În acelaşi timp, calitatea aerului din România continuă să fie un motiv de îngrijorare. Agenţia Europeană de Mediu a estimat că, în 2013, numeroase decese premature au fost asociate concentraţiilor de particulele atmosferice în suspensie, de ozon şi oxizi de azot. Acest lucru este cauzat şi de depăşirile standardelor UE privind calitatea aerului. România trebuie să-şi intensifice eforturile în vederea îndeplinirii standardelor UE privind calitatea aerului", atenţionează forul european.
Cu toate acestea, raportul CE arată că România beneficiază de o serie de oportunităţi pentru a-şi îndeplini angajamentele, cum ar fi "eliminarea obstacolelor din calea absorbţiei adecvate şi focalizarea fondurilor UE, dar şi utilizarea următorului ciclu de gestionare a bazinului hidrografic pentru a îmbunătăţi reţelele de monitorizare şi metodele de evaluare a stării apelor".
"Raportul lansat astăzi de Comisia Europeană relevă elemente îngrijorătoare privind politica de mediu a României. Avem obligaţia de a implementa legislaţia UE în domeniul deşeurilor şi apelor urbane reziduale pentru a ne îndeplini obiectivele asumate la nivel european. Autorităţile şi agenţiile implicate trebuie coordonate eficient, iar capacitatea lor administrativă crescută pentru a face faţă acestor provocări. Implementarea legislaţiei UE pentru protecţia mediului creează oportunitatea dezvoltării unor noi industrii în România. Fie că e vorba de reciclare, gestionarea apelor, protecţia mediului şi a biodiversităţii, toate acestea, guvernate inteligent pot aduce creştere economică şi crea locuri de muncă, pe lângă beneficiile evidente asupra sănătăţii populaţiei şi standardelor de viaţă", este de părere Adina Vălean, preşedintele Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară, în Parlamentul European.
Recent, ministrul Mediului, Daniel Constantin, declara că România are o problemă foarte gravă pe domeniul deşeurilor, iar Comisia Europeană (CE) ne-ar putea amenda la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), în februarie — martie, pentru că nu am închis toate depozitele de deşeuri neconforme.
"România are o problemă foarte gravă în domeniul deşeurilor. Din 65 de depozite, mai avem 20 care nu sunt închise, toate termenele fiind depăşite demult. În privinţa situaţiei celor 20 de depozite de deşeuri, trebuie să găsim o sursă de finanţare din bugetul de stat pentru a face acest lucru. În februarie — martie, Comisia Europeană ne-ar putea amenda la Curtea Europeană de Justiţie, iar amenzile nu sunt de neglijat, de ordinul miilor de euro pe zi", a spus Constantin, în timpul audierilor pentru buget din comisiile de specialitate ale Parlamentului.
Pe de altă parte, ministrul Mediului a precizat că România trebuie să aibă şi o Reţea de Monitorizare a Aerului, "pentru că altfel nu putem măsura calitatea aerului".
România a negociat 36 de condiţionalităţi, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.
România are termen până la finalul anului 2017 să închidă gropile de gunoi neconforme. Termenele UE prevăzute pentru închiderea treptată a depozitelor de deşeuri neconforme sunt programate la fiecare dată de 16 iulie ale fiecărui an, până în 2017. În caz contrar, România ar putea primi sancţiuni din partea forului european.
Sancţiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român şi Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente şi ultimatumuri de conformare din partea forului european.
