Programul privind reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii este unul complex şi se va derula în etape până în anul 2020, fondurile bugetate pentru 2017 fiind de peste 1,41 miliarde de lei, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.
"Programul de refacere a sistemului de irigaţii este unul complex. Este foarte greu să reconstruieşti sistemul de irigaţii în România. Numai canalele de irigaţii care trebuie refăcute, recalibrate şi racordate la sistem, puse cap la cap, înseamnă drumul de aici până la Berlin şi înapoi. Noi le atacăm în etape, începem prima etapă anul acesta, a doua în 2018, iar a treia în 2019 şi le vom termina în 2020. Este vorba de un total de 1,9 milioane de hectare", a precizat ministrul Agriculturii.
Acesta a subliniat că, în bugetul Ministerului Agriculturii din 2017, există o sumă alocată numai pentru refacerea sistemului de irigaţii, respectiv 1,41 miliarde de lei, însă mai sunt prevăzute alte 90 de milioane de lei pentru a putea oferi fermierilor apa gratuită până la staţia de punere sub presiune.
"Avem actul normativ pus în mişcare pentru a oferi apă gratuită fermierilor la staţiile de punere sub presiune, dar îi condiţionăm să irige pe cei care au posibilităţi. Acum, până în prezent, avem cereri pentru irigaţii pe 400.000 de hectare, o suprafaţă semnificativă, aproape cât Israelul. În a doua parte anului o să începem lucrul efectiv la staţiile de pompare, care înseamnă agregate de pompare, înlocuirea aparaturii, a motoarelor, o muncă tehnică extrem de complexă realizată de oameni care ştiu domeniul, consacraţi în această activitate. Nu oricine se leagă de o staţie de pompare. O staţie de pompare, sigur la o dimensiune mai mică, înseamnă o jumătate de hidrocentrală de la Porţile de Fier", a explicat şeful MADR.
Program de 1,3 milioane de hectare în 2017
Programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din 2017 prevede refacerea unui număr de 40 de amenajări de irigaţii, care vor acoperi după finalizare circa 1,3 milioane de hectare.
"Anul acesta avem în calcul refacerea unui număr de 40 de amenajări şi avem suma de 1,41 miliarde de lei asigurată de la bugetul de stat. Începem cu amenajările de irigaţii din judeţul Brăila — Terasa Ialomiţa Călmăţui, din judeţul Călăraşi — Borcea de Sus şi Boianu Sticleanu, dar şi cu cele de la Carasu Galeşu din Constanţa şi Nedea Măceşu din Dolj. Toate aceste amenajări acoperă 484 de Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă şi peste 200.000 de fermieri, evident când se va finaliza programul", a adăugat Daea.
Unul dintre proiectele aflate anii trecuţi în atenţia guvernanţilor pentru reabilitare în acest sector era Canalul Siret Bărăgan, dar care nu mai este considerat în prezent o prioritate de actualul Guvern, din cauza costurilor ridicate.
"Nu îl mai avem în calcul pentru că, din punctul nostru de vedere, este o lucrare foarte costisitoare", susţine ministrul Agriculturii.
De asemenea, şeful MADR a menţionat că s-a început şi dezvoltarea sistemului antigrindină, iar până la sfârşitul anului vor exista 60 de puncte de lansare din trei puncte de comandă operaţionale.
"Am început şi programul antigrindină. Este în derulare, iar la 15 aprilie vor fi 34 de puncte de lansare operaţionale. Acum avem 23 şi vom mai termina 11, iar până la sfârşitului anului încă 26. În total, vom avea 60 de puncte de lansare cu trei centre de comandă operaţionale şi vom creşte suprafaţa protejată de la 280.000 de hectare la 500.000 de hectare. La anul vrem să ajungem cu 835.000 de hectare protejate. Vom începe şi cu stimularea precipitaţiilor, dar aceasta este o etapă mai dificilă şi încă nu avem conturate soluţiile din punct de vedere ştiinţific", a adăugat ministrul Agriculturii.
România prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de sud, sud-est şi est a ţării, conform rapoartelor internaţionale relevante şi analizelor efectuate de Administraţia Naţională de Meteorologie.
Seceta, inundaţiile şi alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi a securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică în pofida existenţei potenţialului din agricultură.
Studiile realizate în domeniu au estimat că România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8,45 de miliarde de dolari (0,26 procente din PIB), în perioada 1980 — 2011, din care 34 de procente au fost legate de secetă, se arată într-un document publicat pe site-ul MADR privind reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii.
Sistemele de irigaţii din România au fost construite până în anul 1990, suprafaţa amenajată pentru irigaţii ocupând circa 22% din suprafaţa agricolă a ţării şi circa 34% din suprafaţa arabilă. În prezent, România dispune de o suprafaţă amenajată pentru irigat de circa 3,1 milioane hectare, din care 1,5 milioane hectare reprezintă suprafaţa viabilă şi marginal viabilă, însă viabilă efectiv este de numai 823.000 hectare.
Potrivit documentului, amenajările de irigaţii din România sunt într-un stadiu avansat de degradare, iar pe 75% din suprafaţa acestora, irigaţiile nu sunt funcţionale, iar cele funcţionale sunt ineficiente din punct de vedere al consumului de apă şi energie şi costisitoare pentru fermieri.
