Realizarea unui muzeu al comunismului reprezintă o obligaţie esenţială, a afirmat preşedintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Radu Preda.
"Indiferent ce nume va purta, al Crimelor Comunismului, al Comunismului, Muzeul Naţional al Comunismului, asta e deja o chestiune secundară. Un astfel de loc muzeal şi memorial în egală măsură este obligatoriu. Pe de o parte, avem o anvergură a persecuţiei politice în România, care nu este similară cu alte istorii ale unor ţări din aceeaşi regiune, adică avem un patrimoniu de suferinţă pe care nu putem să-l ignorăm. Pe de altă parte, ne apropiem cu paşi repezi de momentul Centenarului. Or, peste jumătate din perioada secolului românesc, din 1918 până în 2018, s-a consumat sub semnul unei forme sau alteia de dictatură. A recupera această istorie a comunismului înseamnă a recupera o jumătate de veac de istorie a secolului românesc al unităţii naţionale", a declarat Preda pentru AGERPRES.
El spune că realizarea acestui muzeu "nu trebuie gândită în termeni concurenţiali".
"Sigur, nu trebuie să plecăm de la premisa că suntem ultimii în Europa şi că e musai să ne aliniem la alte state, pentru că sunt şi alte ţări în care nu există astfel de muzee, inclusiv state avansate din punct de vedere al democraţiei, cum ar fi de pildă Cehia, unde există doar un muzeu privat; sau chiar şi în Germania, unde un muzeu central legat de această perioadă nu există. Aşa, de pildă, la noi, există un monument al rezistenţei anticomuniste, dar la Berlin nu există", a mai spus Preda.
În opinia preşedintelui executiv al IICCMER, "un astfel de muzeu ar trebui să cuprindă diverse aspecte, atât pe criterii cronologice, cât şi tematice, o combinaţie echilibrată între istoriografie propriu-zisă, istorii mari, dar şi istorii mici la nivel de biografii.
"Avem nevoie atât de o încadrare atât ideologică — ce a însemnat ideea comunistă, dar şi pragmatică — cotidianul comunist, o plasare a României într-un context internaţional, a vecinilor, ce a însemnat comunismul pentru Basarabia, sau care a fost regimul românilor în celelalte ţări limitrofe. Trebuie să cuprindă inclusiv aspecte care fac gloria comunismului, cum ar fi relaţiile internaţionale sau dezvoltarea economică, dar şi cu reversul lor. Nu încercăm nici să demitologizăm, dar nici să cultivăm nostalgii. Şi, în cele din urmă, ar trebui să includă o puternică lecţie de libertate şi de democraţie pentru că realmente scopul final al unui muzeu al comunismului nu este hrănirea anticomunismului, ci hrănirea dorinţei de libertate", a explicat Radu Preda.
Răspunzând unei întrebări referitoare la realizarea acestui muzeu până în 2018, Preda a replicat: "Eu sper că cel puţin începutul poate fi făcut".
"Cel puţin cu o formă mai mică noi am început deja, am făcut o expoziţie de anvergură la Biblioteca Naţională şi sperăm ca pornind de la acel miez să-l lărgim şi să facem acest muzeu", a adăugat el.
În ceea ce priveşte locul amplasării Muzeului Comunismului, Radu Preda consideră că acesta trebuie să fie "obligatoriu" în Bucureşti, "pentru că un astfel de muzeu este şi un memento istoric pentru orice formă de guvernare prezentă şi viitoare".
Radu Preda a susţinut miercuri conferinţa "Trecutul recent între imagine şi realitate. Pledoarie pentru Muzeul Crimelor Comunismului", în cadrul expoziţiei "Artă pentru popor? Plastica oficială românească între 1948-1965" de la Muzeul Naţional de Artă al României.
Acesta a prezentat un "decalog" al înfiinţării Muzeului Comunismului, afirmând că viitoarea instituţie, pe care o vede realizată "doar în etape", "nu poate fi o idee de autor", dar nici "un produs de partid", ci o asumare a tuturor celor care joacă un rol pe scena politică.
De asemenea, muzeul ar trebui să treacă printr-o "filtrare" cu tot corpul societal românesc, la dezbatere urmând să participe, în egală măsură, şi cei din ţară, şi cei din afara ei.
"Test major al conştiinţei noastre publice", "un astfel de muzeu ne va înscrie pe harta europeană şi internaţională a lumii", a mai spus Radu Preda.
