Principala modificare care intervine în alegerile europene din 2014 este faptul că, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, şefii de stat şi de guvern vor trebui să ţină cont, în premieră, de componenţa noului Parlament European când vor propune viitorul preşedinte al Comisiei Europene, care trebuie votat de majoritatea absolută a celor 751 de eurodeputaţi aleşi. Este şi motivul pentru care principalele formaţiuni şi alianţe politice şi-au desemnat candidaţi la funcţia de preşedinte al CE, care vor participa la campaniile electorale din statele membre şi se vor duela în dezbateri televizate.
În alegerile europene de la 22-25 mai vor vota nu mai puţin de 400 de milioane de alegători în întreaga Uniune Europeană, care vor alege 751 de membri ai Parlamentului European care îşi încep în iulie mandatele de cinci ani.
Pentru prima dată, componenţa noului Parlament European va determina cine va fi persoana care va conduce următoarea Comisie, instituţia executivă a UE, care iniţiază legislaţia şi supraveghează punerea sa în aplicare. Conform noilor reguli, şefii statelor sau guvernelor UE, care vor propune un candidat pentru postul de viitor preşedinte al Comisiei, trebuie să facă acest lucru ţinând cont de rezultatele alegerilor.
PE îl va alege pe preşedintele Comisiei cu majoritate absolută, adică cel puţin jumătate plus unu din cei 751 de membri ai legislativului comunitar care vor fi aleşi, respectiv 376 de voturi. Această majoritate va fi formată în urma rezultatelor obţinute în alegeri de formaţiunile paneuropene care şi-au desemnat în premieră candidaţi proprii pentru postul de preşedinte al CE şi care vor forma grupuri politice în viitorul legislativ comunitar.
În actualul legislativ comunitar, cele 766 de locuri au fost împărţite între şapte grupuri politice şi cel al neafiliaţilor, cel mai important grup fiind cel al Partidului Popular European (35,77%, 274 de membri), urmat de cel al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (25,46%, 195 de membri), Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (10,96%, 84 de membri), grupul Verzi/Alianţa Liberă Europeană (7,57%, 58 de membri), grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (7,44%, 57 de membri), grupul Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (4,57%, 35 de membri), grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei (4,05%, 31 de membri), în timp ce grupul neafiliaţilor termină actuala legislatură cu 32 de membri (4,18%). Pentru a fi înregistrat, orice grup politic trebuie să reunească cel puţin 25 de membri din cel puţin un sfert din ţările membre, în prezent şapte.
Pe 15 mai, dezbatere a candidaţilor pentru preşedinţia PE
Nu mai puţin de cinci dintre formaţiunile paneuropene reprezentate în PE de aceste grupuri şi-au desemnat candidaţi pentru preşedinţia PE. Este vorba de Jean-Claude Juncker (PPE), Martin Schulz (Partidul Socialiştilor Europeni), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Partidul Verzilor Europeni) şi Alexis Tsipras (Partidul Stângii Europene). Aceştia se vor înfrunta la 15 mai într-o dezbatere desfăşurată la sediul Parlamentului European, care va dura o oră şi jumătate, dar această dezbatere comună va fi precedată de dueluri televizate în diverse formule, după ce startul a fost dat la 10 aprilie de o primă confruntare Juncker-Schulz.
Cu acest prilej, cei cinci candidaţi vor avea ocazia să răspundă direct celor mai mari preocupări ale alegătorilor pentru viitorul Europei şi să-şi precizeze poziţiile pe diverse teme de campanie, ceea ce speră că va creşte interesul pentru scrutinul comunitar şi va alimenta o prezenţă sporită la vot, după ce aceasta a atins un minim istoric de 43% la ultimele alegeri europene, din 2009.
Totodată, noul Parlament European ales după alegerile din mai va avea un cuvânt mult mai greu de spus în elaborarea legislaţiei europene în următorii cinci ani, legislativul comunitar fiind acum o componentă fundamentală pentru sistemul european de luare a deciziilor şi având o influenţă egală cu cea a guvernelor naţionale în ceea ce priveşte aproape toată legislaţia UE. Ţinând cont de faptul că PE este singura instituţie a Uniunii aleasă în mod direct, mesajul principal de stimulare a prezenţei la vot este că prin participarea la aceste alegeri votanţii europeni vor avea o influenţă mai mare ca oricând.
Care este procesul electoral
În ceea ce priveşte votul propriu-zis, există reguli comune la nivelul UE pentru alegeri, dar într-o mare măsură acestea sunt organizate în jurul legilor naţionale. De exemplu, rămâne la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă foloseşte un sistem de liste închise sau deschise sau un prag specific, atât timp cât acesta nu depăşeşte 5%. Există unele incompatibilităţi comune, dar fiecare ţară poate impune, de asemenea, unele proprii. Vârsta minimă de vot este de 18 ani, cu excepţia Austriei, unde această vârstă este 16 ani. Vârsta minimă pentru candidaţi variază de la ţară la ţară, deşi în cele mai multe cazuri este, de asemenea, 18 ani. Votul este obligatoriu în Belgia, Cipru, Grecia şi Luxemburg.
Pentru prima dată, serviciul de comunicare al PE va furniza primele estimări ale structurii politice a PE de îndată ce ultimele secţii de vot se vor închide, la ora locală 22.00 a zilei de 25 mai. Cifrele vor fi actualizate în mod constant pe măsură ce rezultatele alegerilor vor veni din ţările membre şi vor fi disponibile şi online. De altfel toate datele, inclusiv cele privitoare la prezenţa la vot, estimări ale repartizării locurilor şi diverse statistici vor fi disponibile în timp real, pe site-ul special dedicat, results-elections2014.eu, care a fost lansat încă de la 1 aprilie.
Pe 1 iulie, prima sesiune a noului PE
La 27 mai, actuala Conferinţă a preşedinţilor — preşedintele PE şi liderii grupurilor politice — se va întruni pentru a realiza o primă evaluare a rezultatelor alegerilor. Preşedintele PE, Martin Schulz, îl va informa apoi pe preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, despre concluziile Conferinţei preşedinţilor. Ulterior în cursul zilei va avea loc şi o reuniune a Consiliului European, care îi reuneşte pe şefii de stat şi de guvern.
Eurodeputaţii nou aleşi se vor întâlni în cursul lunii iunie pentru a forma grupurile politice, acestea urmând să-şi notifice constituirea preşedintelui PE până la 24 iunie. După ce administraţia PE va verifica acreditările membrilor aleşi notificaţi de autorităţile naţionale competente, cei 751 de membri ai noului legislativ comunitar vor participa la deschiderea primei sesiuni de la 1 iulie 2014.
Prima sesiune a noului Parlament va fi dedicată constituirii formale a Parlamentului, când deputaţii îşi aleg preşedintele, 14 vicepreşedinţi şi cinci chestori. Deschiderea sesiunii va fi prezidată de către preşedintele în exerciţiu, dacă acesta va fi reales. Altfel, sarcina este executată de către vicepreşedinţii în exerciţiu în ordinea priorităţii sau, în lipsa unuia dintre aceştia, de către eurodeputatul care a deţinut mandatul pentru perioada cea mai lungă, conform articolului 12 din Regulamentul de procedură al PE.
Candidaţii pentru preşedinţia PE pot fi propuşi fie de un grup politic, fie de cel puţin 40 de membri. Alegerile se desfăşoară pe durata primei zile a sesiunii prin vot secret pe hârtie, iar pentru a fi ales candidatul trebuie să obţină o majoritate absolută din voturile exprimate, adică 50% plus unu. Dacă după trei runde niciun candidat nu a obţinut o majoritate absolută din voturile exprimate, cei doi membri care au obţinut cele mai multe voturi vor lua parte la al patrulea tur de alegeri. Preşedintele nou ales va prelua conducerea şi poate susţine un discurs de deschidere, urmând ca apoi să prezideze alegerea vicepreşedinţilor şi a chestorilor.
Candidaţii la funcţia de vicepreşedinte sau chestor trebuie, de asemenea, să fie propuşi de către un grup politic sau de cel puţin 40 de membri ai PE. Alegerea vicepreşedinţilor are loc în a doua zi a sesiunii, prin vot secret pe hârtie. Rolul acestora este de a îl înlocui pe preşedinte în realizarea sarcinilor sale atunci când este necesar, incluzând prezidarea sesiunilor plenare. Vicepreşedinţii PE sunt, de asemenea, membri ai Biroului, instituţia responsabilă cu toate problemele de natură administrativă, organizaţională şi de personal în legislativul comunitar. La rândul lor, cei cinci chestori se ocupă de chestiuni administrative care afectează în mod direct membrii.
În săptămâna care urmează sesiunii constitutive a Parlamentului, comisiile permanente îşi vor alege preşedinţii şi vicepreşedinţii, la fel ca şi delegaţiile interparlamentare ale PE.
Preşedintele trebuie să întrunească minim 376 de voturi
În a doua sesiune plenară din iulie, din 14-17 iulie începe procesul de desemnare a preşedintelui CE, care se poate finaliza într-o singură rundă. Conform Tratatului de la Lisabona, Parlamentul alege preşedintele Comisiei. Consiliul European trebuie să ia în considerare rezultatele alegerilor din PE atunci când va face propuneri pentru funcţia de preşedinte al CE. Alegerea candidatului ar urma să fie simplificată pentru guverne, întrucât noua distribuţie pe grupuri politice din PE va fi cunoscută către mijlocul lunii iunie.
După ce Consiliul European va face propunerile pentru preşedintele CE, poate avea loc o perioadă de negocieri cu Parlamentul pe tema priorităţilor politice şi a programului pe care îl are. A doua sesiune plenară din iulie va oferi însă Parlamentului European prima ocazie să se pronunţe asupra candidatului propus, iar votul va fi secret. Pentru a fi ales, candidatul propus va avea nevoie de susţinerea majorităţii membrilor, adică cel puţin jumătate plus unu din cei 751 de membri aleşi, respectiv 376 de voturi.
În cazul în care candidatul este respins, Consiliul European, hotărând prin majoritate calificată, are la dispoziţie o lună pentru a propune un nou candidat.
Odată ales preşedintele executivului comunitar, Consiliul, cu acordul preşedintelui ales, adoptă lista comisarilor desemnaţi. Aceştia se vor prezenta apoi în faţa comisiilor parlamentare relevante pentru domeniile de responsabilitate pe care le vizează, audierile fiind publice. Ulterior, fiecare comisie se întruneşte pentru a evalua expertiza şi performanţa candidatului, aceste evaluări fiind trimise preşedintelui PE. În trecut, aceste audieri au dus la retragerea sau schimbarea portofoliilor comisarilor desemnaţi.
După acest proces de verificare, preşedintele Comisiei prezintă întregul Colegiu de Comisari precum şi programul acestora într-o sesiune a PE, care va fi validat printr-un vot cu majoritate simplă. Dacă plenul PE aprobă preşedintele şi comisarii, ei pot fi numiţi de către Consiliu, prin majoritate calificată.
