Cheltuielile românilor pentru alimente au scăzut cu 2% în primul semestru, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piaţă GfK România. Totuşi, sumele alocate pentru băuturi non-alcoolice şi bere au crescut cu 5%.
În intervalul analizat consumul casnic de bunuri de larg consum a crescut cu 2%, în monedă naţională, comparativ cu perioada similară a anului precedent, potrivit GfK. "După un an 2011 în care inflaţia a avut un impact puternic asupra evoluţiei cheltuielilor gospodăriilor din România şi a adus scăderi volumice cu precădere pentru segmentul de produse alimentare, observăm în continuare o tendinţă negativă pentru aceste produse. În primele şase luni, valoarea cheltuită pentru alimente a scăzut cu 2%, în timp ce cheltuielile pentru băuturi non-alcoolice şi bere au crescut cu 5%. După o perioadă cu scăderi puternice înregistrate şi în segmentul produselor de îngrijire personală şi a locuinţei, valoarea cheltuită a început să aibă evoluţii pozitive", se arată într-un comunicat al companiei de cercetare.
Unul dintre produsele alimentare pentru care gospodăriile şi-au redus cheltuielile în acest an este uleiul de gătit. În 2011 gospodăriile au cheltuit pentru această categorie cu până la 40% mai mult comparativ cu 2010, în timp ce în primele şase luni se înregistrează o scădere valorică de până la 9% şi un volum în regres cu 6%.
Alte categorii care înregistrează valori negative sunt tabletele de ciocolată şi iaurtul cu fructe. Volumele de cafea măcinată şi prăjită continuă să scadă, în timp ce valoric evoluţia rămâne pozitivă, cu un număr constant de consumatori.
Dintre produsele de îngrijire personală pentru care s-au observat creşteri volumice se numără şamponul de păr, săpunul de toaletă şi deodorantele, în timp ce categorii precum pasta de dinţi şi detergentul de spălat rufe au avut evoluţii constante.
"Comerţul modern continuă să câştige teren în faţa celui tradiţional, atrăgând în primele şase luni ale anului 49% din totalul cheltuielilor gospodăriilor din România pentru produse de larg consum, în creştere cu două puncte procentuale faţă de perioada similară a anului precedent. Buticurile şi magazinele alimentare au atras aproape 36% din totalul cheltuielilor pentru produsele din categoria FMCG comparativ cu 37% în perioada precedentă. Ritmul de scădere s-a redus în contextul în care în prima jumătate de an din 2011 comparativ cu perioada similară din 2010, aceste formate au pierdut 3 puncte procentuale în valoare", se spune în comunicat. În structura comerţului modern, supermarketurile acoperă 16% din valoare, poziţie consolidată şi prin restructurarea unui magazin de tip discount în supermarket. În ceea ce priveşte hipermarketurile, acestea au câştigat la rândul lor un punct procentual în prima jumătate a anului, rata de creştere fiind la mai puţin de jumătate din cea înregistrată în primele şase luni din 2011.
Principalul motor de creştere în cazul formatelor comerţului modern rămâne numărul mai mare de cumpărători, această tendinţă fiind consolidată şi prin continua expansiune teritorială a marilor lanţuri de retail, arată autorii studiului. "Prima jumătate a anului aduce însă şi creşteri ale frecvenţei de cumpărare la nivel de canale, aceasta după o perioadă în care numărul de acte de cumpărare a scăzut constant de la an la an. Frecvenţa mai mare de cumpărare este însoţită însă de o loialitate mai mică faţă de retaileri la nivel de total bunuri de larg consum, ceea ce confirmă trendul de «shopping around». Odată cu expansiunea formatelor comerţului modern, observăm creşteri puternice şi pentru produsele marcă privată. Acestea au câştigat 3 puncte procentuale în primele şase luni, acoperind 11% din piaţa bunurilor de larg consum în valoare, în detrimentul mărcilor naţionale. La nivelul numărului de cumpărători, 9 din 10 gospodării au achiziţionat cel puţin o dată produse marcă privată în prima jumătate a anului 2012, în timp ce valoarea plătită în medie pentru aceste produse a crescut cu mai mult de 30%", se spune în comunicat.
Studiul are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum, pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional.
