Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat, astăzi, luni, 04 mai 2020, că după data de 15 mai se va trece de la starea de urgenţă la cea de alertă, informează Agerpres.
"Starea de urgenţă nu va fi prelungită, nu voi emite un nou decret pentru a prelungi starea de urgenţă şi în acest fel data de 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgenţă. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra într-o aşa numită stare de alertă, (...) care este prevăzută de legislaţia specifică ce clarifică cum se acţionează în situaţia unei epidemii şi noi clar suntem, din păcate, într-o epidemie de COVID-19", a spus şeful statului, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.
Preşedintele Iohannis a subliniat că situaţia nu s-a îmbunătăţit încă. "Nu vreau să apară impresia că epidemia a trecut şi suntem într-o normalitate. Din păcate, epidemia nu a trecut şi aţi observat cu siguranţă din comunicările publice că am avut şi astăzi iarăşi peste 300 de persoane care au fost testate pozitiv şi în acest fel nu putem să spunem că boala a trecut, însă la un moment dat trebuie să mergem mai departe şi acest mai departe se concretizează în forma de organizare trecând de la stare de urgenţă la stare de alertă", a arătat şeful statului.
Iohannis a făcut apel la responsabilitate. "În realitate, indiferent ce auziţi la televizor, nu ştie nimeni până când durează această epidemie şi depinde de noi dacă aici, la noi în România, o controlăm mai bine sau mai puţin bine. Eu îmi doresc foarte mult să o controlăm bine cu toţii împreună, asta însemnând să respectăm indicaţiile autorităţilor", a afirmat el.
Şeful statului a menţionat câteva dintre măsurile de după 15 mai - libera circulaţie în interiorul localităţilor, redeschiderea saloanelor de coafură, cabinetelor stomatologice, a muzeelor şi a bazelor sportive pentru sportivii de performanţă.
El a apreciat faptul că la sfârşitul săptămânii trecute nu au existat încălcări semnificative ale regulilor impuse de autorităţi. "Am analizat situaţia în care ne aflăm din punct de vedere epidemiologic şi al situaţiei stării de urgenţă. (...) Weekend-ul de 1 mai am văzut cu toţii că lucrurile au stat destul de bine şi sunt foarte mulţumit de felul în care oamenii au reacţionat la apelul autorităţilor, au stat acasă şi chiar dacă a fost 1 Mai nu am avut încălcări semnificative ale regulilor. Lucrurile au decurs bine", a mai spus şeful statului.
Ce este starea de alertă
Starea de alertă este o măsură de prevenţie instituită la nivel local sau naţional care se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă. Situaţia de urgenţă este acel eveniment excepţional, cu caracter non-militar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate (art. 2 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004).
Starea de alertă este reglementată prin OUG nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi se poate institui atât la nivel local şi judeţean cât şi la nivel naţional.
Factorii de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, enumeraţi de OUG nr. 15/2004 sunt: incendiile, cutremurele, inundaţiile, accidentele, exploziile, avariile, alunecările sau prăbuşirile de teren, îmbolnăvirile în masă, prăbuşirile unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici (art. 2, litera j) din OUG 21/2004).
Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia (art. 4, alineat (2) din OUG 21/2004).
Măsurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege. (art. 4, alineat (3) din OUG 21/2004).
Decretarea stării de alertă la nivel naţional
La nivel naţional, starea de alertă este instituită de Comitetul Naţional (organism interministerial ce funcţionează sub conducerea ministrului de Interne şi sub coordonarea primului-ministru), prin ordin al ministrului de Interne, cu acordul primului-ministru. Tot Comitetul Naţional este cel care declară şi încetarea stării de alertă. Comitetul Naţional poate declara starea de alertă şi la nivelul mai multor judeţe (art. 20, alineat c) din OUG 21/2004).
Decretarea stării de alertă la nivel judeţean şi local
La nivel judeţean, starea de alertă poate fi de instituită de către comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, prin ordin al prefectului, iar la nivel local, de către comitetele locale, prin dispoziţie a primarului, cu avizul prefectului.
La nivelul judeţelor, comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt conduse de prefecţi şi sunt formate din preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii deconcentrate şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean.
Comitetele judeţene declară, cu acordul ministrului de Interne, starea de alertă la nivel judeţean, în mai multe localităţi ale judeţului (art. 22, litera c) din OUG 21/2004).
Comitetele locale declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective (art. 24, litera c) din OUG 21/2004).
Declararea stării de alertă la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe se publică în Monitorul Oficial al României, iar la nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective (art. 42 din OUG 21/2004).
