Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni, 8 martie 2021, Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021. Educaţia primeşte în 2021 doar 2,5% din PIB, în timp ce anul trecut acelaşi minister primea 2,7% din PIB alocare iniţială. Bugetul de stat a trecut fără amendamente de Parlament.
Suma exactă pe care Ministerul Educaţiei o primeşte de la Bugetul Statului este de 28,507 miliarde lei, iar raportată la PIB-ul estimat de 1116,8 miliarde lei, pe care s-a construit bugetul 2021, înseamnă 2,55% din PIB.
Suma este mai mică decât alocarea din 2020, când primise 30,574 miliarde lei, cu peste 2 miliarde de lei mai mult potrivit Ministerului Finanţelor. Din banii alocaţi, 20,031 miliarde lei sunt banii de salarii, care reprezintă 70,2% din buget.
„Investiţiile, reformele şi creşterea economică sunt pilonii pe care este construit bugetul pentru 2021, astfel încât să fie respectate totodată principiile responsabilităţii fiscal-bugetare şi al sustenabilităţii finanţelor publice. Ţinta de deficit bugetar, de 7,16% din PIB, indică un efort considerabil de consolidare bugetară, care nu împovărează cetăţeanul prin noi taxe şi impozite. Astfel se creează premisele unei creşteri economico-sociale echilibrate şi sustenabile.
Bugetul pe anul 2021, axat preponderent pe investiţii şi pe accesarea fondurilor europene, va permite dezvoltarea României în sectoare esenţiale, prea adesea ignorate în trecut. Sunt alocate sume semnificative pentru investiţii în infrastructura de transport, spitale şi şcoli, dar şi pentru continuarea eforturilor de gestionare a campaniei de vaccinare, precum şi a riscurilor asociate crizei sanitare şi economice provocate de pandemia de COVID-19. Investiţiile majore asigură susţinerea mediului de afaceri, noi oportunităţi de dezvoltare şi crearea de locuri de muncă mai bine plătite.
Creşterea ponderii în PIB a veniturilor din fonduri europene echivalează cu un angajament ferm al Guvernului de a beneficia pe deplin de investiţiile din fondurile europene şi de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Totodată, obiectivul de eficientizare a cheltuirii banului public nu se poate realiza, pe termen mediu, fără o amplă reformă a cadrului fiscal-bugetar şi a sistemului de administrare fiscală. Doar prin reforme autentice, care să genereze transparenţă şi eficienţă în sistemul administrativ, veniturile la bugetul de stat vor înregistra creşteri sustenabile, de care România are nevoie în anii următori”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
