Hotelierii de pe litoral nu îşi doresc turişti străini pentru că aceştia nu sunt dispuşi să accepte tarifele pe care le plătesc turiştii români, cerând preţuri cu 30-50% mai mici, dar în schimb le fac "probleme" solicitând servicii de calitate şi angajaţi care să vorbească limbi străine.
"Noi, şi vorbesc despre hotelierii de pe litoral în general, dacă am practica preţurile din Bulgaria sau Grecia, am da faliment. Dacă vorbim doar de litoralul bulgăresc, preţurile lor sunt cu 20-25% mai mici decât la noi", a declarat Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi proprietarul mai multor hoteluri de pe litoral, care cumulează aproape 1.500 de camere. El susţine că hotelierii români de pe litoral nu pot scădea tarifele la nivelul celor din Bulgaria, unde TVA este 9% (faţă de 24% în România), iar taxele şi impozitele sunt mult mai mici şi mult mai puţine. Murad spune că turiştii străini care au de ales între Bulgaria şi România preferă prima destinaţie, ţinând cont de preţul mai mic. "Românii cheltuiesc aproape dublu decât turiştii străini, astfel că hotelierii câştigă de două ori mai mult de la români decât de la străini. Nemţii care vin în România sunt de vârsta a treia, în general, şi sunt foarte calculaţi, pentru că trăiesc din pensie", a adăugat preşedintele FPTR. El a adăugat că din cauza imaginii proaste pe care o are România în străinătate, turoperatorii străini cer tarife cât mai mici. "Ne pun pe frunte un tarif de piaţă căzută şi vor să ia o noapte de cazare cu 10-15 euro. Cu banii ăştia nu poţi să faci nimic", a afirmat Mohammad Murad.
De multe ori, relaţia cu turoperatorii străini nu este agreată de hotelierii români de pe litoral, spune la rândul ei şi Lucia Morariu, fost secretar de stat în Ministerul Turismului. "Tarifele pe care le solicită turoperatorii străini sunt foarte mici. Preţurile pe care le plătesc românii în iulie şi august pe litoralul românesc le acoperă hotelierilor costurile pentru tot sezonul", a afirmat Morariu.
Corina Martin, preşedintele ANAT şi al Asociaţiei Litoral-Delta Dunării, crede că prezenţa în număr mare a turiştilor străini în staţiunile româneşti de la Marea Neagră este o ţintă îndepărtată. "Toţi hotelierii de pe litoralul nostru preferă turiştii români, pentru că sunt cheltuitori şi nepretenţioşi. Prezenţa străinilor în hoteluri ar pune probleme suplimentare, ar fi nevoie de personal mai bine pregătit, care să vorbească limbi străine, deci mai bine plătit, şi ar fi nevoie de tarife mai mici cu cel puţin cu 30%", a spus Martin. Ea a povestit că la Târgul de Turism al României, încheiat recent, chiar şi agenţiile de turism din Republica Moldova, prezente în premieră la un astfel de eveniment în România, s-au plâns de diferenţa dintre tarifele de pe litoralul românesc, destinaţie către care încearcă să vândă pachete din acest an, şi cel bulgăresc, unde trimit anual circa 40.000 de turişti.
"La orice hotel m-am dus, nimeni n-a zis că nu vrea turişti străini, însă probabil că prin tarifele prohibitive care ne-au fost date, oamenii ne-au trimis elegant la plimbare", a spus Ciprian Popescu, responsabil pentru incoming în cadrul reprezentanţei concernului TUI în România. Popescu a arătat că atunci când vin delegaţii ale turoperatorilor străini în România şi vor să viziteze hotelurile sunt încântaţi de cum arată unele dintre ele, dar când aud de tarife "li se fâlfâie basca". "Nu mi-a zis nimeni să ies afară, însă poate că au fost prea subtili. Turistul german aşteaptă să îi ia cineva bagajul de la autocar, să-l salute cineva în germană la recepţie şi să fie înconjurat de o atmosferă zâmbitoare, ca în Egipt sau Spania, de exemplu. Toate acestea există în hotelurile pe care le-am contractat, dar ceilalţi trebuie să îndeplinească anumite condiţii...", a încheiat reprezentantul TUI.
Toni Messerschmidt, proprietarul unei agenţii germane care trimite anual pe litoralul românesc circa 1.200 de turişti germani, rezumă că hotelierilor români "nu le convin" clienţii străini pentru că vor tarife mai ieftine şi servicii mai bune. "Străinii sunt mai pretenţioşi şi hotelierii ar avea nevoie de cheltuieli suplimentare, pentru că trebuie să investească în servicii şi în personal. Şi în plus, trebuie să scadă tarifele. Sunt hoteluri pe litoral care cer pentru străini, în vârf de sezon, şi 85 de euro pe noapte pentru o cameră, cu mic dejun inclus. Păi cu aceşti bani un străin se poate caza o noapte, tot în vârf de sezon, în Italia sau Spania, şi nu doar cu micul dejun inclus, ci cu două mese pe zi", a încheiat Messerchmidt.
Chiar dacă hotelierii văd doar avantaje în preferinţa lor pentru turiştii români, există şi un punct slab: numărul acestora se va diminua în timp, de la an la an, chiar şi doar pentru motivul că populaţia este în scădere.
După cum susţin reprezentanţii autorităţilor, turismul românesc a ieşit din criză, chiar dacă încasările de pe urma celor aproximativ 25.000 de turişti străini care au mers anul trecut pe litoral nu au depăşit 15 milioane de euro. În schimb, în plină recesiune, Grecia a reuşit anul trecut să încaseze din turism peste 10 miliarde de euro, cu peste 9% mai mult decât în anul precedent. În aceste condiţii, România are toate şansele să dispară de pe harta turiştilor străini, iar cei bătrâni îşi vor aminti de ea ca o ţară situată undeva, la nord de Bulgaria, cu oameni dispuşi să plătească pentru o săptâmănă la mare cât au câştigat în câteva luni.
"Noi, şi vorbesc despre hotelierii de pe litoral în general, dacă am practica preţurile din Bulgaria sau Grecia, am da faliment. Dacă vorbim doar de litoralul bulgăresc, preţurile lor sunt cu 20-25% mai mici decât la noi", a declarat Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi proprietarul mai multor hoteluri de pe litoral, care cumulează aproape 1.500 de camere. El susţine că hotelierii români de pe litoral nu pot scădea tarifele la nivelul celor din Bulgaria, unde TVA este 9% (faţă de 24% în România), iar taxele şi impozitele sunt mult mai mici şi mult mai puţine. Murad spune că turiştii străini care au de ales între Bulgaria şi România preferă prima destinaţie, ţinând cont de preţul mai mic. "Românii cheltuiesc aproape dublu decât turiştii străini, astfel că hotelierii câştigă de două ori mai mult de la români decât de la străini. Nemţii care vin în România sunt de vârsta a treia, în general, şi sunt foarte calculaţi, pentru că trăiesc din pensie", a adăugat preşedintele FPTR. El a adăugat că din cauza imaginii proaste pe care o are România în străinătate, turoperatorii străini cer tarife cât mai mici. "Ne pun pe frunte un tarif de piaţă căzută şi vor să ia o noapte de cazare cu 10-15 euro. Cu banii ăştia nu poţi să faci nimic", a afirmat Mohammad Murad.
De multe ori, relaţia cu turoperatorii străini nu este agreată de hotelierii români de pe litoral, spune la rândul ei şi Lucia Morariu, fost secretar de stat în Ministerul Turismului. "Tarifele pe care le solicită turoperatorii străini sunt foarte mici. Preţurile pe care le plătesc românii în iulie şi august pe litoralul românesc le acoperă hotelierilor costurile pentru tot sezonul", a afirmat Morariu.
Corina Martin, preşedintele ANAT şi al Asociaţiei Litoral-Delta Dunării, crede că prezenţa în număr mare a turiştilor străini în staţiunile româneşti de la Marea Neagră este o ţintă îndepărtată. "Toţi hotelierii de pe litoralul nostru preferă turiştii români, pentru că sunt cheltuitori şi nepretenţioşi. Prezenţa străinilor în hoteluri ar pune probleme suplimentare, ar fi nevoie de personal mai bine pregătit, care să vorbească limbi străine, deci mai bine plătit, şi ar fi nevoie de tarife mai mici cu cel puţin cu 30%", a spus Martin. Ea a povestit că la Târgul de Turism al României, încheiat recent, chiar şi agenţiile de turism din Republica Moldova, prezente în premieră la un astfel de eveniment în România, s-au plâns de diferenţa dintre tarifele de pe litoralul românesc, destinaţie către care încearcă să vândă pachete din acest an, şi cel bulgăresc, unde trimit anual circa 40.000 de turişti.
"La orice hotel m-am dus, nimeni n-a zis că nu vrea turişti străini, însă probabil că prin tarifele prohibitive care ne-au fost date, oamenii ne-au trimis elegant la plimbare", a spus Ciprian Popescu, responsabil pentru incoming în cadrul reprezentanţei concernului TUI în România. Popescu a arătat că atunci când vin delegaţii ale turoperatorilor străini în România şi vor să viziteze hotelurile sunt încântaţi de cum arată unele dintre ele, dar când aud de tarife "li se fâlfâie basca". "Nu mi-a zis nimeni să ies afară, însă poate că au fost prea subtili. Turistul german aşteaptă să îi ia cineva bagajul de la autocar, să-l salute cineva în germană la recepţie şi să fie înconjurat de o atmosferă zâmbitoare, ca în Egipt sau Spania, de exemplu. Toate acestea există în hotelurile pe care le-am contractat, dar ceilalţi trebuie să îndeplinească anumite condiţii...", a încheiat reprezentantul TUI.
Toni Messerschmidt, proprietarul unei agenţii germane care trimite anual pe litoralul românesc circa 1.200 de turişti germani, rezumă că hotelierilor români "nu le convin" clienţii străini pentru că vor tarife mai ieftine şi servicii mai bune. "Străinii sunt mai pretenţioşi şi hotelierii ar avea nevoie de cheltuieli suplimentare, pentru că trebuie să investească în servicii şi în personal. Şi în plus, trebuie să scadă tarifele. Sunt hoteluri pe litoral care cer pentru străini, în vârf de sezon, şi 85 de euro pe noapte pentru o cameră, cu mic dejun inclus. Păi cu aceşti bani un străin se poate caza o noapte, tot în vârf de sezon, în Italia sau Spania, şi nu doar cu micul dejun inclus, ci cu două mese pe zi", a încheiat Messerchmidt.
Chiar dacă hotelierii văd doar avantaje în preferinţa lor pentru turiştii români, există şi un punct slab: numărul acestora se va diminua în timp, de la an la an, chiar şi doar pentru motivul că populaţia este în scădere.
După cum susţin reprezentanţii autorităţilor, turismul românesc a ieşit din criză, chiar dacă încasările de pe urma celor aproximativ 25.000 de turişti străini care au mers anul trecut pe litoral nu au depăşit 15 milioane de euro. În schimb, în plină recesiune, Grecia a reuşit anul trecut să încaseze din turism peste 10 miliarde de euro, cu peste 9% mai mult decât în anul precedent. În aceste condiţii, România are toate şansele să dispară de pe harta turiştilor străini, iar cei bătrâni îşi vor aminti de ea ca o ţară situată undeva, la nord de Bulgaria, cu oameni dispuşi să plătească pentru o săptâmănă la mare cât au câştigat în câteva luni.
