22 DECEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Românii rămân precauţi în ceea ce priveşte consumul şi sunt dispuşi să reducă cheltuielile, conform unui studiu 360insights, citat de Mediafax. Cele mai importante efecte ale crizei la nivel general în România sunt pierderea locurilor de muncă (97%), scăderea salariilor (95%), reducerea cheltuielilor (95%) şi nesiguranţa familiei (96%).
"În 2012, situaţia este destul de similară cu cea înregistratată în anul precedent. Românii s-au obişnuit din ce în ce mai mult cu fenomenul economic numit criză, le este familiar, devenind o constantă a vieţii lor. Totuşi, faptul că se află în recesiune de mai mult de trei ani face ca efectele crizei să îi afecteze la nivel personal din ce în ce mai mult. Astfel, cu toate că s-au obişnuit să «convieţuiască» cu criza, povara greutăţilor nu devine mai uşoară, ci dimpotrivă se adânceşte", se spune în studiul "Evoluţia percepţiei românilor asupra crizei financiare (perioada 2009 - 2012)". Cele mai importante efecte ale crizei la nivel general în România sunt, potrivit persoanelor intervievate, pierderea locurilor de muncă (97%), scăderea salariilor (95%), reducerea cheltuielilor (95%) şi nesiguranţa familiei (96%). La nivel personal, 57% dintre respondenţi spun că ei sau apropiaţii lor au fost afectaţi de pierderea locului de muncă, 79% se tem pentru siguranţa familiei lor, în timp ce 70% au răspuns că li s-au tăiat salariile, iar 89% că şi-au redus cheltuielile. Rezultatele studiului arată că 79% dintre românii din mediul urban afirmă că România este afectată de recesiune.
Prezenţa cotidiană a crizei a dus la un nivel mai ridicat de informare al românilor în ceea ce priveşte conţinutul şi consecinţele acesteia, astfel că 55% dintre cei intervievaţi afirmă că ştiu ce pârghii are recesiunea. În rândul acestora se găsesc cu precădere tineri şi adulţi de 25 până la 54 de ani, dar şi persoane cu studii superioare şi venituri ridicate.
Obişnuinţa cu criza nu îndepărtează însă incertitudinea, astfel că 48% dintre respondenţi spun că sunt confuzi în ceea ce priveşte situaţia actuală. Cele mai afectate de această nesiguranţă sunt persoanele de peste 35 ani, dar şi cele cu nivel scăzut de educaţie sau venit. "Fără a face excepţie de la situaţia Europei, România traversează în continuare o perioadă de criză economică şi financiară. Acest fapt nu este un subiect de interes doar la nivel înalt, fiind şi o preocupare cotidiană a românilor. Pronosticurile şi diagnosticele pe tema recesiunii prezentate în mass-media, instabilitatea de pe scena politică, manifestaţiile din Bucureşti din luna februarie, dar şi greutăţile întâmpinate în viaţa de zi cu zi îi fac pe români să afirme că în 2012 criza economică este încă prezentă în România, dar şi în viaţa lor, efectele sale fiind chiar mai vizibile decât anul trecut", afirmă reprezentanţii 360insights.
Percepţia asupra crizei s-a modificat din 2009, când românii auziseră de criză, credeau că s-a instalat şi în România, însă spuneau că era totuşi departe de ei, neafectându-le universul personal. În plus, ei credeau că va fi un moment trecător şi afirmau cu optimism că totul se va rezolva în scurt timp. În 2010, după ce experimentaseră deja un val de măsuri de austeritate, românii au devenit tot mai conştienţi de amploarea fenomenului şi de faptul că efectele sale au început să ajungă şi în viaţa de zi cu zi. Panica şi nesiguranţa au reprezentat, în aceste condiţii, principalul mod în care românii s-au manifestat în faţa primelor momente de cumpănă economică şi socială. În 2011 românii au acceptat că recesiunea a ajuns în România, dar şi în viaţa lor cotidiană, şi au trecut de la starea pasivă de panică la proactivitate, căutând soluţii care să îi ajute să facă faţă greutăţilor.
Studiul a fost realizat de compania 360insights pe baza datelor culese în luna martie prin intervievarea telefonică a 800 de persoane cu vârste între 16 şi 64 de ani.


Articole înrudite