Condiţiile de detenţie din sistemul penitenciar din România sunt contrare Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi relevă o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis recent Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în cazul ''Rezmiveş şi alţii împotriva României''. Prin această decizie-pilot, CEDO a stabilit că a fost încălcat Articolul 3 al Convenţiei, care interzice tratamentele inumane sau degradante, în acest caz care vizează condiţiile de detenţie din închisorile româneşti, precum şi din arestul poliţiei.
Patru cetăţeni români — Daniel Arpad Rezmiveş, Marius Mavroian, Laviniu Moşmonea şi Iosif Gazsi — au sesizat CEDO în legătură cu condiţiile din închisori. Ei s-au plâns, printre altele, de suprapopularea celulelor, insuficienţa instalaţiilor sanitare şi lipsa igienei, calitatea proastă a hranei, vechimea materialelor primite, precum şi prezenţa şobolanilor şi a insectelor în celule, se arată într-un comunicat de presă al CEDO. Rezmiveş, Moşmonea şi Gazsi sunt în prezent închişi în penitenciarele din Timişoara, Pelendava şi Baia Mare, în timp ce Mavroian a fost închis în penitenciarul din Focşani, de unde a fost eliberat la 13 ianuarie 2015.
Statul român trebuie să le plătească daune morale lui Rezmiveş şi Gazsi de câte 3.000 de euro, iar lui Mavroian şi Moşmonea — câte 5.000 de euro. De asemenea, Moşmonea trebuie să primească 1.850 de euro reprezentând taxe şi cheltuieli. În conformitate cu Articolul 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care interzice tratamentele inumane sau degradante, CEDO a stabilit în special că aceste condiţii de detenţie ale reclamanţilor, dată fiind de asemenea durata încarcerării lor, i-au supus unor suferinţe de o intensitate care depăşeşte nivelul inevitabil de suferinţă inerent detenţiei. CEDO a decis să aplice procedura de decizie-pilot, susţinând că situaţia reclamanţilor relevă o problemă generală care îşi are originea în disfuncţionalitatea structurală a sistemul carceral din România. CEDO afirmă că statul român trebuie să adopte măsuri pentru diminuarea suprapopulării şi pentru îmbunătăţirea condiţiile materiale din detenţie, precum şi căi de recurs (un recurs preventiv şi un recurs compensatoriu specific). Curtea a decis să amâne examinarea unor plângeri similare care nu au fost comunicate şi să continue examinarea unor plângeri deja comunicate guvernului român, care trebuie să furnizeze, în cooperare cu Comitetul de Miniştri, în următoarele şase luni până când decizia va deveni definitivă un calendar precis pentru adoptarea de măsuri generale.
