Analiza BBC porneşte de la celebrul caz, de astă-primăvară, al Ameliei Antoniu, prim-solista teatrului de Operetă, care a fost la un pas de moarte după ce s-a infectat, în spital, în timpul unei operaţii de rutină. După ce a descris în culori extrem de sumbre ce înseamnă să fii pacient în România, Amelia a povestit corespondentului BBC că nici măcar şeful statului nu mai are încredere în sistemul sanitar românesc. "Preşedintele a mers deja într-un spital din Austria, unde s-a supus unei operaţii. Pentru mine şi pentru toţi românii asta a fost o palmă peste faţă. O palmă peste feţele noastre de români", a spus Amelia.
România are cele mai mici cheltuieli cu sistemul de sănătate din UE, iar din cauza recesiunii, intenţionează să cheltuiască şi mai puţin, în timp ce această lipsă de finanţare cronică şi emigrarea personalului medical ar putea creştere riscurile pentru pacienţi, mai comentează BBC News Online.
Amintind cazul din mai al lui Cristian Grigore, un băieţel de 9 ani dintr-un sat românesc, care a murit din cauza unei infecţii severe la spitalul din Slatina, unde fusese internat cu o fractură, BBC susţine că moartea acestuia arată "cât de bolnav este sistemul medical din România". Un sistem din care au plecat în Occident, în ultimii 3 ani 5.000 de doctori, adică fiecare al 10-lea medic român. "Fantoma lui ne bântuie. Cred că acest copil a fost victima sistemului. Dar noi suntem sistemul şi toate eşecurile noastre se reflectă în astfel de cazuri", afirmă medicul Romeo Stănculescu, noul director al spitalului din Slatina. Pe teritoriul României, spitale ca acesta au datorii mari. Uneori, ele îşi pot permite doar să plătească unele medicamente sau materiale medicale de care au nevoie. Adeseori, acestea rămân fără lucrurile de bază, cum ar fi antibiotice sau faşă.
Ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, a primit un buget mai mic decât orice alt Minister al Sănătăţii din UE, respectiv doar 3,6 la sută din PIB, mai puţin de jumătate din cât alocă Marea Britanie şi o treime din bugetul sănătăţii din Germania. Ministrul nu consideră însă că sistemul este în pragul colapsului. "Nu l-aş descrie drept colaps, ci mai degrabă ca o situaţie foarte dificlă pentru moment - o răscruce în 2010", a declarat el. "Trebuie să găsim drumul corect care să ne scoată din aceste probleme", a adăugat ministrul.
Un ministru al Sănătăţii petrece în funcţie în România aproximativ opt luni, comentează BBC News Online. "În ultimii 20 de ani, am avut 19 miniştrii ai Sănătăţii. Unii dintre ei au început ceva dar nu au avut timp să vadă rezultatele, că un alt ministru, cu o strategie diferită i-a urmat în funcţie", recunoaşte Cseke.
În iulie, Attila Cseke a transferat controlul majorităţii spitalelor consiliilor locale. Aceasta a fost o mişcare controversată, de la care ministrul aşteaptă să aducă mai mulţi bani în spitale. Dar în timp ce România continuă să se bazeze pe banii de la FMI, ministrul poate face foarte puţine pentru a mări salariile. Din 2007, aproape 5.000 de medici, respectiv unul din zece, au plecat din România către Europa Occidentală, unde pot câştiga de zece ori mai mult.
