Aderarea României la spaţiul Schengen în două etape - cu frontierele aeriene şi maritime în toamna acestui an, iar cu cele terestre în primăvara anului viitor - nu este scoasă din discuţie, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul român de externe, Andrei Marga, care participă la reuniunea Consiliului Afaceri Externe.
Şeful diplomaţiei române a avut, luni, o serie de întrevederi bilaterale cu ministrul francez de externe Laurent Fabius, cu secretarul de stat german Michael Link, cu ministrul austriac de externe Michael Spindelegger şi cu ministrul cipriot de externe, Erato Kozakou-Marcoullis, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
''Analizele sunt în derulare şi un rezultat nu se poate comunica deocamdată. În al doilea rând, nu este scoasă din discuţie această alternativă a aderării la Schengen în două etape; discuţiile de acum nu au dus în vreun fel la subminarea acestei propuneri - care ştim că este de origine germană, este rezultatul unui compromis între Germania şi Franţa şi o soluţie promovată la ora respectivă de preşedinţia poloneză a Consiliului UE. În discuţiile bilaterale avute de mine azi au fost abordate şi subiectele Schengen şi raportul din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV), care după cum ştiţi sunt legate de unele state, iar de altele nu sunt legate foarte strict. În continuare se va lua notă de raportul MCV, se vor observa acţiunile guvernului român şi am confirmat şi aici că guvernul va aplica ceea ce se recomandă în raportul MCV, astfel încât dacă şi aceste lucruri sunt realizate, să avem a doua mare premisă pentru ceea ce am spus şi anume sentimentul că se va face încă un mare pas'' (către aderarea României la spaţiul Schengen), a menţionat oficialul român.
Referitor la posibilitatea ca discuţia din Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) privind extinderea Schengen, prevăzută pentru luna septembrie, să fie amânată până după raportul suplimentar din cadrul MCV aşteptat către finalul acestui an, ministrul de externe român a spus: ''Părerea noastră este că trebuie mers înainte în ritmul în care s-a proiectat şi apoi vom vedea, dar este clar că se va aştepta şi raportul despre care vorbiţi''.
Extinderea spaţiului Schengen prin aderarea României şi a Bulgariei trebuie aprobată în unanimitate în Consiliul JAI. Până în prezent, nu s-a putut lua o decizie în acest sens din cauza opoziţiei unor state, ultimul caz fiind cel al Olandei.
Săptămâna trecută, Mark Gray, purtător de cuvânt al CE, a declarat că executivul UE a afirmat constant, inclusiv prin vocea preşedintelui Jose Manuel Barroso în Consiliul European, că România şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderarea la spaţiul Schengen. ''Aşa cum ştiţi, unele state membre au făcut o legătură între Mecanismul de cooperare şi verificare şi aderarea la Schengen. Evident, ceea ce se întâmplă în ultimele trei săptămâni în România poate provoca întrebări în celelalte state membre, dar nu îi revine Comisiei să comenteze pe acest subiect'', a spus miercuri Mark Gray, în conferinţa de presă de prezentare a rapoartelor din cadrul MCV privind reforma justiţiei şi combaterea corupţiei în România şi Bulgaria.
Evaluarea generală cuprinsă în rapoartele de monitorizare a progreselor în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV) este că s-au înregistrat progrese şi în Bulgaria, şi în România, dar că reformele nu sunt sustenabile şi ireversibile, iar mecanismul de monitorizare va continua pentru ambele ţări. Potrivit executivului UE, obiectivele MCV nu au fost atinse în cazul României, iar Comisia Europeană va intensifica monitorizarea în perioada rămasă până la raportul de la sfârşitul anului, după care totul va depinde de ce se va întâmpla în România în acest timp.
Raportul CE pentru România include decizia ca până la finalul acestui an să fie adoptat un raport suplimentar în cadrul MCV pentru ţara noastră. Documentul va analiza dacă îngrijorările exprimate cu privire la statul de drept şi independenţa sistemului judiciar au fost soluţionate, iar controalele şi echilibrele democratice au fost restabilite. Comisia Europeană va monitoriza progresele atent, prin misiuni periodice, dar şi printr-un dialog frecvent cu autorităţile române şi cu alte state membre.
