Este vremea să ne pregătim pentru întâlnirea cu soarele, verdeaţa şi timpul călduros. Primăvara a început, calendaristic, pe 20 martie şi nu trebuie să uităm că sistemul nostru imunitar a ieşit destul de slăbit din iarna geroasă şi lungă. El este cel mai important mecanism cu ajutorul căruia ne apărăm de agenţi patogeni nocivi şi luptăm împotriva bolilor în mod natural.
Dr. Luigi Gratton, Vice president of Nutrition Education în cadrul Herbalife şi membru în „Programul de analiză a obezitetii ca factor de risc” derulat de Centrul pentru Nutriţie Umană din cadrul Universitatţii din Los Angeles (UCLA) ne dezvăluie câteva alimente la îndemână cu ajutorul cărora ne putem întări sistemul imunitar în aceste zile de trecere de la iarnă la primăvară.
Ceaiul verde conţine antioxidantul EGCG, care reduce riscul declanşării multor tipuri de cancer. Fitonutrienţii din ceaiul verde favorizează dezvoltarea bacteriilor folositoare din tractul digestiv. Ei inhibă dezvoltarea bacteriilor nocive din tractul digestiv: E. coli, Clostridium şi Salmonella. 70% din sistemul imunitar al organismului nostru se găseşte în tractul gastrointestinal.
Chili stimulează metabolismul, subţiază sângele şi contribuie la eliberarea de endorfine. De asemenea, chilli este bogat în betacaroten, “arma” numărul 1 împotriva infecţiilor, şi inhibă neuropeptidele, care declanşează inflamaţiile sistemului imunitar.
Ghimbirul conţine gingerol, un compus cu proprietăţi anticancerigene. Prin stimularea metabolismului, el ajută la eliminarea toxinelor, precum şi la intensificarea arderii grăsimilor. Ne redă pofta de viaţă, ne scoate din letargie, făcându-ne să ne regăsim tonusul, energia şi optimismul.
Afinele sunt unele dintre cele mai sănătoase fructe. Ele conţin un “pachet” de antioxidanţi numiţi antocianidine, care previn acţiunea radicalilor liberi de la nivelul matricei celulelor de colagen, prevenind lezarea ţesuturile care poate provoca cataracta, glaucomul, varicele, hemoroizii, afecţiunile cardiovasculare şi cancerul. Antocianina, pigmentul roşu-albastru din afine, îmbunătăţeşte integritatea structurii venelor, dar şi întregul sistem vascular.
Scorţişoara este bogată în antioxidanţi care inhibă coagularea sângelui şi proliferarea bacteriilor. Scorţişoara stabilizează nivelul de zahăr din sânge şi reduce colesterolul rău. Tratează extremităţile reci, crampele musculare, durerile cauzate de răceală sau gripă, durerile reumatice, indigestia, lipsa poftei de mâncare. Condimentul nu are contraindicaţii şi poate fi adăugat în orice fel de ceai, având proprietatea de a răspândi în tot corpul o puternică senzaţie de căldură.
Cartofii dulci conţin glutation, un antioxidant cu rol de coenzimă care întăreşte sistemul imunitar, luptă împotriva bolilor Alzheimer şi Parkinson, împotriva afecţiunilor cardiace, fibrozei cistice şi HIV-ului. Fiind bogaţi în betacaroten, dar şi în vitamina B6, C, mangan, cupru, potasiu, fier şi fibre, cartofii dulci ajută organismul să îşi întărească imunitatea.
Roşiile sunt un adevărat izvor de sănătate, fiind “echipate” cu o mulţime de nutrienţi care ne protejează împotriva unor afecţiuni grave, precum cancerul. Roşiile conţin cantităţi mari de vitamina C, 100g de roşii asigurând 40% din necesarul zilnic de vitamina C. De asemenea, 100g de roşii conţin 15% din doză zilnică recomandată de vitamina A, 8% din cantitatea de potasiu şi 10% din cantitatea recomandată de fier. Pigmentul roşu, cel care le dă culoarea roşiilor, este licopenul, un antioxidant cu numeroase efecte benefice asupra organismului. La fel ca şi alţi antioxidanţi, licopenul neutralizează efectele negative ale radicalilor liberi.
Smochinele sunt o sursă naturală de minerale, dintre care cele mai importante sunt fierul, potasiul, fosforul, calciul, magneziul, cuprul şi sulful. Doza de potasiu (element de bază pentru sănătatea inimii şi pentru controlul hipertensiunii arteriale) depăşeşte 400 mg în smochinele uscate.
Ciupercile pot părea banale, dar sunt super-alimente: conţin zero grăsime, zero zahăr şi zero sare şi sunt o sursă valoroasă de fibre şi vitamine B - vitamina B1, riboflavină (B2), niacin (B3), piridoxină (B6) şi folacin (acid folic). Ciupercile conţin şi minerale esenţiale, dintre care potasiu, cupru, fier şi fosfor. Dar cel mai semnificativ este seleniul, care nu se găseşte în prea multe fructe sau legume.
Rodiile nu au un conţinut foarte bogat în vitamina C, din contră, acesta este chiar mai mic decât al citricelor, dar suficient pentru a asigura cel puţin jumătate din necesarul zilnic al acestei vitamine pentru un adult. Consumul regulat al acestor fructe asigură o rezistenţă sporită a organismului la infecţii. Sucul de rodii cu conţinut crescut în polifenoli reduce riscul de accidente cardiovasculare. Consumul de rodii scade tensiunea arterială, are un efect antiinflamator şi scade riscul apariţiei aterosclerozei.
Castraveţii conţin potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, zinc, vitaminele C, B1, B2, B6, PP, provitamina A. Datorită acestui conţinut atât de variat în vitamine şi nutrienţi, castraveţii ajută la o bună circulaţie sanguină, sunt indicaţi împotriva îmbătrânirii celulelor, curăţă organismul şi reduc tensiunea.
Merele constituie cea mai importantă sursă de pectină, o fibră naturală care are multe efecte benefice asupra sănătăţii. Merele scad nivelul colesterolului, previn cancerul de plămâni şi afecţiunile cardiace, protejează organismul de virusul gripei. De asemenea, merele reglează glicemia (fiind indicate diabeticilor), au proprietăţi antiinflamatorii, antibacteriene şi conţin o cantitate importantă de antioxidanţi care ajută la detoxifierea organismului şi întărirea imunităţii.
