Veninul unui peşte mic din familia Bleniide, care trăieşte în recifele de corali din Pacific, ar putea da naştere unei noi clase de analgezice datorită compoziţiei sale unice, estimează oameni de ştiinţă australieni şi britanici.
Pentru prădătorii săi, Meiacanthus este o bucată mult mai greu de înghiţit decât lasă să se creadă talia sa de patru până la şapte centimetri şi comportamentul său fricos, scrie AFP.
Dacă cineva încearcă să-l înghită, peştişorul înfige cei doi dinţi canelaţi situaţi pe maxilarul inferior şi injectează veninul. Acesta îl paralizează temporar pe atacator, fără durere, spre deosebire de efectele produse de alte veninuri cunoscute.
''Aceşti peşti sunt cei mai interesanţi pe care i-am studiat vreodată şi au un venin care este cel mai surprinzător dintre toate veninurile cunoscute'', explică Bryan Fry, profesor la Universitatea din Queensland, unul dintre principalii autori ai acestei descoperiri publicate în ediţia de joi a revistei americane Current Biology.
''Peptidele conţinute în acest venin acţionează ca heroina sau morfina, suprimând durerea'', spune cercetătorul, adăugând că ''acest venin este unic din punct de vedere chimic''.
O analiză a arătat că el este format din trei compuşi: un neuropeptid găsit în veninul melcilor de mare, o enzimă similară celei din veninul scorpionului şi un compus de opiu.
Şoarecii de laborator care au fost injectaţi cu venin de Bleniide nu au arătat niciun semn de durere, ceea ce i-a surprins total pe cercetători. În general, muşcăturile de şarpe sau înţepăturile de insecte provoacă imediat o durere intensă.
Acest lucru ar putea explica de ce peştii muşcaţi de Bleniide devin foarte lenţi în mişcările lor şi aparent dezorientaţi.
Oamenii de ştiinţă au speculat că neuropeptidul şi opiul ar putea provoca o scădere bruscă a tensiunii arteriale, ceea ce ar putea explica de ce peştele muşcat de Bleniide devine foarte lent şi aparent dezorientat.
Graţie veninului lor, aceşti mici peşti sunt, prin urmare, capabili să scape de prădători mult mai mari.
''Această descoperire este un excelent exemplu al motivelor pentru care trebuie să protejăm natura'', susţine profesorul Fry.
''Dacă pierdem Marea Bariera de Corali — cel mai mare recif de corali din lume — vom pierde şi animale cum sunt aceşti peşti şi veninul lor unic, care ar putea fi sursa unui viitor blockbuster împotriva durerii'', a argumentat el.
Un alt studiu publicat recent a relevat descoperirea făcută de o echipă australiană a unei proteine din veninul unui păianjen care ar putea proteja creierul după un accident vascular cerebral (AVC).
Potrivit descoperitorului ei, profesorul Glenn King de la Universitatea din Queensland, ar putea fi vorba de primul tratament potenţial care poate minimiza într-adevăr efectele devastatoare ale unui accident vascular cerebral.
