Numărul urangutanilor de Borneo, una dintre cele două specii de urangutan rămase în prezent, alături de cea de Sumatra, s-a redus cu peste 50% în ultimii 60 de ani, iar habitatul acestei specii s-a redus la rândul său, cu cel puţin 55%, în ultimii 20 de ani, conform worldwildlife.org.
Spre deosebire de urangutanul de Sumatra, cel de Borneo are o faţă mai lungă şi o barbă mai scurtă, şi este, de asemenea, mai închis la culoare. În prezent, se cunosc trei subspecii ale acestui urangutan, fiecare localizată într-o parte diferită a insulei.
Urangutanii de Borneo din partea de nord-vest a insulei sunt subspecia cea mai ameninţată din cele trei. Habitatul său a fost grav afectat de exploatarea forestieră şi de vânătoare, astfel că în prezent subspecia numără doar 1.500 de exemplare. Habitatul rămas se împarte în zone mici şi fragmentate.
Spre deosebire de aceştia, urangutanii din nord-estul insulei sunt mai mici, iar habitatul lor se întinde din Sabah şi estul Kalimantanului până la râul Mahakam.
Subspecia cu cele mai multe exemplare este cea din partea centrală a insulei, care numără 35.000 de persoane.
De ce este importantă protejarea acestora
Urangutanii — în dieta cărora oamenii de ştiinţă au identificat peste 500 de plante, joacă un rol deosebit de important în dispersarea seminţelor, contribuind în acest fel la menţinerea sănătăţii pădurilor.
Numărul urangutanilor şi zonele în care trăiesc aceştia s-au redus rapid de la mijlocul secolului al XX-lea, în urma acţiunilor omului. Acestea includ vânătoarea, exploatarea forestieră nesustenabilă şi, de multe ori, ilegală, mineritul şi transformarea pădurilor în terenuri agricole. Un eveniment catastrofal pentru populaţia de urangutani l-au reprezentat incendiile forestiere din 1997-1998, din Kalimantan (partea indoneziană a insulei Borneo), care au provocat moartea a până 8.000 de urangutani.
Comerţul ilegal cu animale sălbatice
Urangutanii tineri sunt extrem de apreciaţi ca animale de companie, fiecare exemplar fiind vândut pentru câteva sute de dolari în pieţele şi pe insulele din apropiere. Studiile au arătat că între 200 şi 500 de urangutani doar din partea indoneziană a insulei Borneo intră pe piaţa de animale în fiecare an. Acest comerţ reprezintă o ameninţare reală pentru populaţiile de urangutani sălbatici, în condiţiile în care aceste animale au o rată de reproducere extrem de scăzută. Există, de asemenea, comerţul cu părţi ale acestui animal în Kalimantan, în condiţiile în care craniile acestora se vând cu până la 70 de dolari în oraşe.
Un caz recent este cel al unui pui de urangutan de Borneo crescut ca animal de companie în locuinţa unei familii, o problemă frecventă în Indonezia, care a fost salvat de apărătorii drepturilor animalelor şi va fi îngrijit înainte de eliberarea în mediul său natural, informează joi AFP.
Vena, o femelă în vârstă de şapte luni, a trăit în casa unei familii dintr-un sat situat în districtul Kendawangan din partea indoneziană a insulei Borneo, în ciuda faptului că această practică este interzisă. Locuitorii din sat au semnalat situaţia la Centrul internaţional pentru salvarea animalelor, care a recuperat puiul la începutul acestei luni, a anunţat acest ONG.
Vena este hrănită cu lapte fortificat cu vitamine de către personalul specializat care îi schimbă în mod regulat scutecele.
Anul trecut, ONG-ul a recuperat 22 de urangutanii forţaţi să trăiască în captivitate ca animale de companie sau al căror habitat natural a fost distrus de incendiile uriaşe de pădure declanşate ilegal pentru extinderea plantaţiilor de palmier, Indonezia fiind cel mai mare producător de ulei de palmier.
Chiar dacă urangutanii salvaţi sunt atent îngrijiţi, cum este cazul lui Vena, apărătorii drepturilor animalelor atrag atenţia că acestor exemplare le este foarte dificil să supravieţuiască în mediul natural. "Mulţi oameni nu realizează că deţinerea urangutanilor ca animale de companie este ilegală şi poate duce la pierderea instinctului lor de a trăi în natură", a explicat Ruswanto, un responsabil din cadrul agenţiei indoneziene care se ocupă cu protecţia faunei şi florei sălbatice.
Persoana care a deţinut-o în casa sa pe Vena, mai fusese prinsă cu un pui de urangutan în acest an. "Ştiu că urangutanii sunt o specie protejată, eu nu le fac nimic rău, am avut grijă de ei", a declarat pentru AFP femeia, pe nume Bariah, mamă a şapte copii, potrivit sursei citate.
După ce ajung în grija ONG-ului, puii de urangutan sunt trimişi la "şcoala junglei", unde îşi petrec, de obicei, de mai mulţi ani pentru a învăţa să trăiască pe cont propriu înainte de a fi eliberaţi în sălbăticie.
Conflictul cu oamenii
Urangutanii sunt uneori împuşcaţi atunci când se aventurează în zonele agricole, cum ar fi plantaţiile de ulei de palmier, şi distrug recoltele. Acest lucru se întâmplă mai ales în momente dificile, atunci când urangutanii nu îşi pot găsi hrana de care au nevoie în pădure.
Restabilirea integrităţii habitatului
WWF (World Wildlife Fund) colaborează cu guvernele pentru a ajuta la crearea şi gestionarea unei reţele de arii protejate. Studiile arată că urangutanii de Borneo pot supravieţui în pădurile exploatate forestier, dacă această activitate este redusă prin exploatare selectivă, păstrând pomii fructiferi intacţi şi ţinând sub control vânătoarea.
