Efectele încălzirii climatice îi îngrijorează pe oamenii de ştiinţă din Siberia, unde se formează bule de gaz sub stratul superficial terestru, modificând elasticitatea solului, relatează 7sur7.be şi slate.fr.
În cadrul unei expediţii în insula Belîi (la nord peninsula Yamal, Siberia, Rusia), cercetătorii au făcut o descoperire ciudată: solul pe care călcau semăna mai mult cu o saltea umflată cu apă decât cu o câmpie obişnuită. "Lucrez aici de 20 de ani şi nu am văzut niciodată aşa ceva", spune Alexander Sokolov de la Institutul de ecologie a plantelor şi animalelor). "Era ca un jeleu", afirmă un alt cercetător filmat de televiziunea locală Vesti Yamal.
În realitate, "bulele" de metan îşi au originea în dezgheţarea neobişnuită a permafrostului, ca efect al încălzirii climatice, o adevărată "bombă cu efect întârziat", conform comunităţii ştiinţifice. Topirea excepţională a acestui strat terestru, îngheţat în permanenţă, ar putea duce la eliberarea unor emisii de metan în cantităţi masive şi determina un efect de seră mult mai nociv decât gazul carbonic.
Cercetătorii au analizat "bulele" şi au găsit concentraţii de metan de 200 de ori mai mari decât norma şi de 20 de ori mai ridicate în bioxid de carbon. Formarea bulelor s-ar putea datora căldurilor puternice, care au topit permafrostul, strat terestru de profunzime de obicei îngheţat.
"Dezgheţându-se, el ar putea elibera o cantitate de gaz cu efect de seră care ar face să crească temperatura pe glob cu câteva grade", afirma în urmă cu doi ani Dorota Retelska, doctor în biologie, într-un articol din publicaţia franceză L'Obs Plus. Metanul determină un efect de seră de 23 de ori mai semnificativ decât gazul carbonic. Un raport estimează că aproape 200 de miliarde de tone de emisii de carbon ar putea fi eliberate din permafrost în cazul în care clima continuă să se încălzească. Dezgheţul a produs deja numeroase cratere în zona menţionată din Siberia.
