Descoperirea în Portugalia a unui craniu de hominid fosilizat datând de acum 400.000 de ani ar putea elucida evoluţia strămoşilor oamenilor în Europa şi în special originea omului de Neanderthal, sau Homo neanderthalensis, un văr al omului dispărut în urmă cu circa 30.000 de ani, relatează AFP.
Este vorba despre cel mai vechi craniu fosilizat de hominid descoperit în Peninsula Iberică, ceea ce "marchează o contribuţie importantă la înţelegerea evoluţiei umane în timpul perioadei aşa-numite a Pleistocenului mediu în Europa şi în special a originii Neanderthalilor", estimează membrii unei echipe internaţionale de cercetători.
Descoperirea lor a fost făcută publică în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) din SUA.
Înainte de această descoperire, evoluţia strămoşilor oamenilor în Europa în timpul acestei perioade a fost foarte controversată din cauza rarităţii şi a datării nesigure a fosilelor dintr-o perioadă de 200.000 până la 400.000 de ani, au dezvăluit oamenii de ştiinţă.
Vârsta craniului a putut fi stabilită mai precis datorită datării sedimentelor şi stalagmitelor în care a fost găsit craniul.
"Această nouă fosilă este foarte interesantă pentru că această regiune a Europei este crucială pentru a înţelege originile şi evoluţia omului de Neanderthal", a explicat Rolf Quam, profesor adjunct de antropologie la Universitatea Binghamton (New York) şi unul dintre coautorii descoperirii.
"Craniul, găsit în 2014 într-un sit de la Aroeira, împărtăşeşte trăsături anatomice cu alte fosile din aceeaşi perioadă descoperite în nordul Spaniei, în sudul Franţei şi în Italia", a precizat el.
Datorită acestui fapt, acest craniu "sporeşte diversitatea anatomică a colecţiei de fosile de hominizi din această perioadă în Europa, sugerând că populaţiile prezentau diferite combinaţii de caracteristici morfologice", a adăugat antropologul.
Craniul şi cei doi dinţi descoperiţi care prezentau semne de uzură arată că este vorba despre un individ adult căruia nu i s-a stabilit nici sexul şi nici specia.
Acesta prezintă trăsături morfologice tipice pentru ceea ce pare a fi un strămoş al omului de Neanderthal, printre care în special o proeminenţă osoasă la nivelul sprâncenelor, au precizat cercetătorii.
Fosila este şi una dintre cele mai vechi pe continentul european care este legată direct de unelte din cultura Acheulean, care a început să se extindă în Europa în urmă cu 500.000 de ani, după ce a apărut în Africa şi s-a răspândit pe continentul european trecând prin Orientul Mijlociu.
Aceste unelte mai sofisticate sunt cioplite nu numai cu ajutorul unei alte pietre, ci şi cu un instrument din lemn mai uşor care permite o fasonare mai fină.
Craniul de la Aroeira a fost găsit în apropierea unui mare număr de unelte din piatră, printre care bifaciale, mici toporaşe cioplite pe ambele feţe. Paleontologii au mai descoperit şi 209 de rămăşite de animale, precum căprioare.
Prins într-un bloc de piatră, craniul a fost transportat la laboratorul Centrului de cercetări privind evoluţia şi comportamentele umane al Institului de paleoantropologie din Madrid, în Spania, unde au avut loc delicatele operaţiuni de extracţie care au durat doi ani.
"Studiez aceste situri de 30 de ani şi am putut să adun date arheologice importante, dar descoperirea unui craniu din linia umană atât de vechi şi de o aşa de mare importanţă este mereu un moment puternic", a subliniat arheologul portughez Joao Zilhao.
Această nouă fosilă va fi în centrul unei expoziţii privind evoluţia omului în luna octombrie, la Muzeul naţional de arheologie din Lisabona, în Portugalia.
