Turismul în Palestina a crescut constant în ultimii doi ani după scăderea bruscă a numărului de vizitatori înregistrată după războiul din Fâşia Gaza din 2014, iar dacă trendul actual se menţine în 2017 se speră că numărul de vizitatori va fi cel mai mare din ultimii ani, susţine ministrul turismului şi antichităţilor, Rula Ma'ayah. Mare parte din turismul în Palestina este unul religios, iar românii au fost în 2016 a treia naţie din lume ca număr de turişti la locurile sfinte, dar în ultimul timp se încearcă şi dezvoltarea ecoturismului, prin atracţii precum drumeţiile pe Masar Ibrahim sau Calea lui Avraam.
În Palestina, o ţară despre care auzi imediat ce-i treci pragul că este sub ocupaţie, înconjurată de un zid de securitate israelian şi plină de puncte de control, turismul reprezintă 14% din PIB. De asemenea, turismul aduce la bugetul Autorităţii Palestiniene 750 de milioane de dolari anual şi asigură locuri de muncă pentru 28.000 de oameni, potrivit unor date puse la dispoziţie de Ministerul Turismului şi Antichităţilor.
În prezent, există 8.500 de camere de hotel în Palestina, iar numărul de turişti a fost în 2016 de peste 2,3 milioane, mai mare decât în 2015 (2,2 milioane), dar mai mic decât în 2014 (2,5 milioane), când o parte substanţială din numărul de turişti s-a pierdut ca urmare a anulărilor de după ultimul război din Fâşia Gaza.
"În prima jumătate a lui 2014 am avut o creştere de 4-5% a numărului de vizitatori, dar problema a fost după războiul din Gaza, când am avut anulări în proporţie de 60% şi acest lucru a continuat şi în prima parte a lui 2015", a declarat ministrul Rula Ma'ayah într-un briefing pentru ziariştii români desfăşurat la Bethleem.
Totuşi, după doi ani în care a încercat să recupereze terenul pierdut, turismul în Palestina ar putea să revină în 2017 la unul dintre cele mai bune niveluri din ultimii ani. "De obicei după Crăciun avem o scădere a numărului de turişti care vin în Palestina, dar în acest an nu s-a întâmplat aşa ceva. Dacă acest trend va continua până la sfârşitul anului, numărul de turişti va fi cel mai mare comparativ cu anii de până acum. Dar pentru noi contează nu doar numărul de turişti, ci şi numărul de înnoptări şi din ce am văzut în anul 2017 avem o creştere din acest punct de vedere şi asta este mai important pentru noi", a precizat ministrul palestinian.
Rula Ma'ayah susţine totuşi că, în continuare, oriunde merge, la conferinţe sau la târgurile de turism, întrebarea pe care o aude cel mai des referitor la turismul în Palestina este cea privind siguranţa vizitatorilor.
"Oriunde mă duc aud întrebarea: 'Este Palestina sigură pentru turişti?' Şi mereu răspunsul meu este 'da'. Nu vreau să spun că este cel mai sigur loc din lume, dar pot spune că este unul dintre cele mai sigure din lume, în ciuda problemelor cu care ne confruntăm, a faptului că ne aflăm sub ocupaţie. Şi când oamenii mă întreabă cum este posibil acest lucru le spun să verifice internetul, să verifice presa, dacă am avut vreo problemă cu turiştii care au vizitat Palestina. Dimpotrivă, palestinienilor le place să cunoască turişti din întreaga lume şi, în timpul vizitei dvs., dacă mergeţi pe stradă şi v-aţi pierdut de pildă, cineva se va oferi să vă ducă la hotel sau la grupul din faceţi parte", ne-a asigurat ministrul turismului.
Impresie confirmată de palestinienii cu care am intrat în contact în diverse locuri din Bethleem, Ramallah, Hebron sau Ierihon. Palestinienii sunt amabili şi au un extraordinar simţ al umorului, iar dacă nu mergi în taberele de refugiaţi sau nu cauţi astfel de poveşti, nu te agasează cu dramele lor personale, pe care le poţi întâlni, din nefericire, la tot pasul.
Românilor pare să le placă în Palestina şi nu de puţine ori am întâlnit grupuri de turişti în hoteluri sau de pelerini în locurile sfinte şi lăcaşele de cult din Ierusalim şi Bethleem. Situaţia nu a stat însă întotdeauna aşa, susţine ministrul turismului şi antichităţilor din Palestina.
"Acum cinci-şase ani România nu era în topul naţiunilor care vizitează Palestina, dar ne-am dorit să îmbunătăţim acest lucru şi am început să lucrăm din greu împreună cu sectorul privat din Palestina pentru a atrage mai mulţi turişti. Anul trecut, România s-a aflat pe locul al treilea în topul naţionalităţilor care vizitează Palestina", a spus Rula Ma'ayah. Numărul românilor care au vizitat Palestina s-a apropiat de 40.000 în 2016, fiind depăşit doar de cel al americanilor (circa 90.000) şi ruşilor (peste 100.000).
Un număr de peste 25.000 de români au vizitat Bethleemul în 2017, dar cei care au rămas peste noapte în acest oraş a fost mult mai mic, reprezentând doar 10% din numărul total al înnoptărilor. Asta înseamnă că, deşi vizitează locurile sfinte în număr mare, cei mai mulţi dintre români nu-şi petrec nopţile în hoteluri din Palestina, ci în cele din Israel. Astfel se face românii nu se află nici măcar în top zece din punctul de vedere al numărului de înnoptări din 2016, unul în care Slovacia se clasează pe ultimul loc, cu circa de 15.000 de înnoptări.
Totuşi, ministrul turismului din Palestina spune că se înregistrează un progres şi din acest punct de vedere şi că tot mai multe firme din România intră direct în contact cu tour-operatorii palestinieni, ceea ce înseamnă o creştere a numărului de nopţi petrecute în hotelurile locale.
Biserica Naşterii Domnului, Grota Laptelui (locul unde tradiţia spune că Maica Domnului l-a alăptat pe pruncul Iisus în timp ce se ascundea de soldaţii lui Irod), Câmpul Păstorilor (unde se spune că îngerul Domnului le-a adus păstorilor vestea naşterii lui Iisus), Mănăstirea Sf. Sava, construită în stâncă în secolul al V-lea şi unde se menţine modul de viaţă de pe vremea lui Constantin, sunt tot atâtea lăcaşe din Bethleem sau din împrejurimi care nu duc lipsă de turişti creştini pe toată perioada anului.
La fel de pline de turişti şi credincioşi sunt şi locurile sfinte din Ierusalim, precum Biserica Sfântului Mormânt, locul morţii şi învierii lui Iisus, cel mai sfânt altar pentru creştinii din întreaga lume, Drumul Crucii, cu cele 14 opriri ale Mântuitorului, dintre care ultimele cinci în Biserica Sfântului Mormânt, Muntele Măslinilor, Mormântul Maicii Domnului sau Grădina Ghetsimani, locul în care Iisus şi-ar fi petrecut ultima noapte şi unde se află cei mai vechi măslini din lume (aici s-a construit în anii 1919-1924 şi Biserica Tuturor Naţiunilor, considerată acum una dintre cele mai frumoase din Ierusalim).
Tot în Ierusalim se află şi Moscheea Al-Aqsa, al treilea cel mai sfânt altar al musulmanilor după Kaaba din Mecca şi Moscheea Profetului din Medina, construită în secolul al VIII-lea şi reconstruită de cel puţin şase ori. Complexul, aflat în custodia Iordaniei, se întinde pe o cincime din oraşul vechi şi are o suprafaţă de 140.000 mp şi include şi Domul Stâncii, care marchează locul în care, conform credinţei musulmane, profetul Mahomed s-a înălţat la cer după călătoria de o noapte de la Mecca la Ierusalim. În Domul Stâncii se află cel mai vechi şi mai frumos altar musulman din lume, iar cupola placată cu aur reflectă lumina.
Sunt tot atâtea motive pentru care turismul religios este unul înfloritor în Israel şi Palestina, deşi miza pentru Autoritatea Palestiniană şi oamenii de afaceri este să-i facă pe turişti să înnopteze în hotelurile şi oraşele palestiniene.
Pentru a oferi atracţii suplimentare turiştilor, autorităţile din Palestina încearcă să dezvolte, de pildă, ecoturismul, pentru a valorifica relieful natural al acestui pământ arid, dar încărcat de istorie. Ministerul Turismului şi Antichităţilor a organizat anul trecut prima conferinţă dedicată ecoturismului din Palestina, la care au participat toţi actorii importanţi din sectoarele guvernamental şi privat, în intenţia de a valorifica cererea în creştere pentru tipul acesta de turism atât intern, cât şi din partea vizitatorilor străini. Printre priorităţi, dezvoltarea turismului în zone marginalizate şi creşterea perioadei petrecute de turişti în astfel de zone, precum şi a sumelor de bani atrase la nivel local prin activităţi sustenabile.
Experienţe precum hiking-ul pe Masar Ibrahim sau Calea lui Avraam par să atragă tot mai mulţi turişti în ultimii ani. Am participat în timpul petrecut săptămâna trecută în Palestina la o astfel de experienţă nocturnă şi pot spune că, odată ce ajungi să te obişnuieşti cu ideea că urci noaptea, pe cărări pline de pietre, cu lanterna în mână, într-un loc în care te-ai rătăci imediat dacă ai rămâne singur, tipul ăsta de drumeţie are ceva provocator şi revigorant. Când, după un "marş" prin deşert de circa trei ore şi jumătate, ajungi să vezi răsăritul pe o platformă muntoasă de deasupra Mării Moarte, nu poţi să spui că efortul nu a meritat.
Experienţa, încheiată cu un mic dejun într-un cort de beduini după o călătorie de întoarcere plină de suspans la bordul unor 4x4, nu e deloc una care să te lase indiferent. Maher, ghidul nostru, un excelent vorbitor de engleză şi neobosit susţinător al cauzei palestiniene, spune că organizează astfel de drumeţii, în medie, de două ori pe săptămână. Dacă aveţi ocazia să treceţi prin această experienţă, sau dacă veţi alege o drumeţie pe o altă porţiune a Masar Ibrahim, cred că veţi avea parte de acea pată de culoare care să iasă din tiparul unui sejur obişnuit în Palestina.
