Accesibilă doar după un drum cu barca, lung de 6 zile, sau fiind o parte a celebrei croaziere de-a lungul Oceanului Sud-Atlantic, care durează câteva luni, insula de origine vulcanică Tristan da Cunha este cea mai îndepărtată destinaţie de vacanţă.
Tristan da Cunha este considerată a fi cea mai îndepărtată insulă locuită din lume, fiind situată la 2.000 km de Sfânta Elena, cea mai apropiată zonă cu locuitori, 2340 km depărtare de Africa de Sud şi la 3360 km de America de Sud.
Are doar 11 km lungime, o suprafaţă de 60 km pătraţi şi o singură aşezare oficial recunoscută ca fiind locuită, denumită Edinburgh-ul celor 7 Mări. Această zonă este cunoscută de cei 300 de localnici drept „Aşezarea” şi se află la poalele piscului Queen Mary.
Apărut la începutul secolului al XIX-lea, satul este situat pe coasta nordică a Atlanticului de Sud şi adăposteşte în jur de 70 de familii, toate de fermieri. Electricitatea este oferită de generatoare diesel. Singura şosea din sat, un drum lung şi îngust, este flancată de căsuţe, plantaţii de cartofi şi pajişti pentru vite. Ceaţa care este mereu prezentă printre vârfurile vulcanice creează un cadru retras, tulbure.
Pentru a ajunge aici îţi trebuie zile întregi. Nu este deloc uşor să vizitezi această insulă, iar în timpul iernii poate dura până la 10 zile să ajungi acolo, plecând din Cape Town, Africa de Sud. Pe insulă găseşti un singur oraş unde oamenii duc o viaţă relativ simplă. O vacanţă pe Tristan da Cunha nu este deloc una dintre vacanţele obişnuite. Nu există niciun restaurant. Hoteluri, nici atât. Cărţile de credit nu sunt acceptate, plajele nu sunt un loc sigur pentru înot şi fiecare lună aduce cu ea între 17 şi 26 de zile ploioase. Şi peste toate acestea, în mijlocul insulei se află un vulcan gigantic.
În ciuda dimensiunilor sale deloc impunătoare şi a izolării formidabile, Tristan da Cunha are o istorie bogată şi o viaţă sălbatică cu adevărat unice.