Până în anul 2100, Pământul s-ar putea încălzi cu 15% mai mult decât cea mai gravă predicţie a experţilor ONU, potrivit unui studiu publicat recent, care subliniază necesitatea reducerii în continuare a emisiilor de gaze cu efect de seră în speranţa de a rămâne sub creşterea de 2 ° C stabilită ca obiectiv.
Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC), organismul ştiinţific de referinţă privind încălzirea globală, a publicat în 2014 o serie de scenarii care prevăd încălzirea globală la sfârşitul secolului XXI în funcţie de volumul emisiilor de gaze cu efect de seră.
Patrick Brown şi Ken Caldeira, climatologi la Institutul Carnegie al Universităţii Stanford din California, estimează în acest studiu publicat în revista Nature că "încălzirea climei va fi probabil mai semnificativă" decât cele mai grave modele ale IPCC, relatează AFP.
Subliniind gradul de incertitudine al scenariilor climatice, ei remarcă faptul că cele mai pesimiste modele, care presupun o creştere a emisiilor de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului secol, prevăd o creştere a temperaturilor între 3,2 şi 5,9 grade până în anul 2100 în comparaţie cu perioada preindustrială.
Pentru a reduce intervalul dintre aceste valori, studiul celor doi oameni de ştiinţă americani introduce în aceste modele date provenind din observarea prin satelit a energiei solare absorbite sau returnate de Pământ. Rezultatul este că se elimină ''limita inferioară a acestui interval", concluzionându-se că "încălzirea cea mai probabilă este cu aproximativ 0,5 ° C mai mare decât ceea ce sugerează modelul brut" al IPCC, rezumă comunicatul de la Carnegie.
De asemenea, studiul arată că "dacă emisiile urmează un scenariu 'business as usual' (în acelaşi ritm, menţinerea situaţiei existente) există 93% şanse că încălzirea să depăşească 4°C până la sfârşitul secolului", faţă de o probabilitate mai mică în modelele actuale, a precizat Ken Caldeira în comunicat.
În acest stadiu, temperatura a crescut cu aproape 1°C, potrivit oamenilor de ştiinţă. Mai puţin de un grad a fost suficient pentru a provoca mai multe precipitaţii, micşorarea banchizei, acidifierea oceanelor şi creşterea nivelului lor mediu.
''Rezultatele noastre indică faptul că atingerea oricărui obiectiv de stabilizare a temperaturii la nivel global va necesita o reducere mai mare a emisiilor de gaze cu efect de seră decât cea calculată anterior'', scriu autorii studiului.
Piers Forster, specialist în schimbările climatice la Universitatea din Leeds, Marea Britanie, a cerut "prudenţă" cu privire la rezultatele acestui studiu. "Este doar un element al dovezii (...). Trebuie să examinăm toate dovezile înainte de a trage concluzii grăbite''.
Dar alţi cercetători au lăudat munca celor doi autori.
"Suntem acum mai siguri cu privire la viitorul climei, dar vestea proastă este că va fi mai cald decât ne-am gândit", a comentat William Collins, profesor de meteorologie la Universitatea din Reading (Marea Britanie).
"În fiecare an, viitorul climei din secolul 21 devine din ce în ce mai clar", a adăugat Dave Reay de la Universitatea din Edinburgh, menţionând că o parte depinde de eforturile lumii de a lupta împotriva încălzirii globale.
"Acordul de la Paris şi atenuarea agresivă a fenomenului întreprinsă de comunităţi, oraşe şi state din întreaga lume pot garanta că scenariile catastrofale privind încălzirea globală rămân teoretice pentru totdeauna", a mai spus el.
Acordul de la Paris din 2015 prevede limitarea creşterii temperaturilor globale la sub +2°C în raport cu nivelurile dinaintea Revoluţiei industriale, adică la 1,5°C.
