După ce au studiat simţul olfactiv al ţânţarilor, dar şi modul în care aceştia percep ''aroma'' oamenilor, manifestând anumite preferinţe, cercetătorii americani au ajuns la concluzia că aceste insecte sunt ghidate şi de gust, nu numai de miros, aşa cum se credea până acum, informează UPI. Cercetarea, ce identifică diverse modalităţi prin care aceste insecte se simt atrase de sângele uman, a fost desfăşurată de experţi de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, Statele Unite. Concluziile au fost publicate online de în jurnalul Nature Communications.
''Descoperirea sugerează că ţânţarilor nu le place doar mirosul nostru, ci şi aroma'', menţionează Christopher Potter într-un comunicat. Acesta a adăugat că rezultatele studiului ar putea oferi o nouă modalitate de a respinge aceste insecte şi de a încetini răspândirea malariei, o boală infecţioasă vindecabilă în fazele incipiente, împotriva căreia nu există însă un vaccin. În 2015, experţii au estimat că malaria a afectat circa 214 milioane de persoane, majoritatea din Africa, în ciuda eforturilor de eradicare şi de control al ţânţarilor, desfăşurate de-a lungul deceniilor. După ce au examinat îndeaproape ce anume atrage aceste insecte, cercetătorii au ajuns la concluzia că prin schimbarea gustului sângelui oamenilor pot fi prevenite înţepăturile şi se va putea realiza încetinirea răspândirii malariei ducând la salvarea a aproximativ 450.000 de vieţi anual.
Simţul mirosului este esenţial pentru supravieţuirea ţânţarilor, fiecare având trei perechi de ''nasuri'' — două antene, două papile maxilare şi două mici organe ataşate la baza antenelor, numite labele. ''Este posibil ca mirosurile pielii noastre să fie percepute de labele şi să influenţeze preferinţa pentru gustul pielii noastre, în special atunci când ţânţarul caută un loc în care să înţepe'', a mai spus dr. Potter. Următorul pas al echipei de cercetători va fi să exploreze modul în care cele trei tipuri de receptori olfactivi ai ţânţarilor le influenţează comportamentul.
''Aceasta este prima dată când cercetătorii reuşesc să ţintească în mod specific neuronii senzoriali ai ţânţarilor'', a declarat autorul principal al studiului, Olena Riabinina, mai arată sursa citată.
