Tigrul bengalez, având denumirea ştiinţifică Panthera tigris tigris, este clasificat în prezent ca specie în pericol de dispariţie, deşi este cea mai numeroasă subspecie de tigru cu peste 2.500 de exemplare care trăiesc în sălbăticie, conform organizaţiei World Wildlife Found (WWF).Tigrul bengalez, având denumirea ştiinţifică Panthera tigris tigris, este clasificat în prezent ca specie în pericol de dispariţie, deşi este cea mai numeroasă subspecie de tigru cu peste 2.500 de exemplare care trăiesc în sălbăticie, conform organizaţiei World Wildlife Found (WWF).Este răspândit în principal în India, cu populaţii mai mici în Bangladesh, Nepal, Bhutan, China şi Myanmar. Crearea unor rezervaţii destinate tigrilor bengalezi în India în anii 1970 a ajutat la stabilizarea populaţiei acestora, dar braconajul pentru a răspunde unei cereri din ce în ce mai mari în ultimii ani în Asia a pus din nou specia în pericol.Înainte de interzicerea internaţională a comerţului cu tigrii în 1993, populaţiile de tigru erau decimate prin braconaj şi comerţ. În ciuda interdicţiei din ultimele decenii, cererea ilegală de tigri ca simboluri ale statutului, obiecte decorative şi tratamente populare a crescut radical, ducând la o nouă criză de braconaj.Braconajul stimulat de comerţul internaţional ilegal cu specii sălbatice este cea mai mare ameninţare imediată la adresa populaţiei de tigri rămase. Tigrii suferă din cauza scăderii numărului animalelor cu care se hrănesc precum cerbii şi antilopele, braconate la rândul lor pentru carne şi comerţ, sau a degradării habitatelor ca urmare a exploatării excesive a lemnului.În plus, pădurile de mangrove Sundarbans — răspândite între Bangladesh şi India — singurele păduri de mangrove în care se găsesc tigrii, sunt din ce în ce mai ameninţate de creşterea nivelului mării ca urmare a schimbărilor climatice.La începutul acestui an, WWF estima o creştere a numărului de tigrii din întreaga lume cu până la 3.890 în 2016, de la aproximativ 3.200 în 2010. Dar un nou raport al organizaţiei arată că tigrii se confruntă însă cu o ameninţare mult mai mare decât cele prezente până acum: infrastructura liniară.Dezvoltarea infrastructurii liniare — care include drumuri, conducte de gaze, căi ferate, linii şi canale de transport şi de alimentare cu energie electrică — este în creştere în Asia şi deseori fragmentează habitatele sălbatice, ceea ce ar putea fi cea mai mare ameninţare pentru speciile cu densitate scăzută, cum sunt tigrii. Drept rezultat, tigrii nu se mai pot înmulţi, îşi pierd locurile de vânătoare, nu mai găsesc adăpost şi nu-şi mai pot delimita teritoriul. Zonele fragmentate devin prea mici pentru a susţine populaţii minime de tigri, atrage atenţia WWF.Această fragmentare a habitatelor tigrilor sporeşte, de asemenea, conflictul dintre oameni şi tigri din cauza braconajului şi a coliziunilor cu vehiculele şi face mai dificilă asigurarea unor populaţii de tigri diverse genetic.Se estimează că ţările unde trăiesc tigri vor trebui să cheltuiască aproximativ 8 trilioane de dolari pentru infrastructură între 2012 şi 2020 pentru a satisface cererea populaţiilor lor în creştere. Mii de kilometri de drumuri şi căi ferate sunt deja planificate pentru construcţie în zonele în care trăiesc tigri.Tigrul bengalez se încadrează în partea de sus a lanţului trofic şi reprezintă o legătură vitală în menţinerea diversităţii bogate a naturii.
